[Nettime-ro] interviu cu Oroveanu

[perjovschi dan <perjovschi@yahoo.com>]

Vlad Popescu
interviu cu directorul MNAC Mihai Oroveanu

Mihai Oroveanu a fost numit director general
al Muzeului de Arta Contemporana

El isi propune sa aleaga calea dialogului si sa nu
ocoleasca perioadele dificile
prin care a trecut arta contemporana

Dle Mihai Oroveanu, cu cateva zile in urma, o stire
difuzata de Mediafax transmitea hotararea ministrului
Culturii si Cultelor, Prof. Dr. Razvan Theodorescu,
prin care sunteti numit director general al Muzeului
de Arta Contemporana. Ce inseamna acum, in Romania, un
muzeu de Arta Contemporana?

Ideea unui astfel de muzeu a aparut dupa 1990 si a
devenit recurenta in ultimii zece ani. Acum, prin
decizia primului-ministru de a pune la dispozitia
viitorului muzeu o aripa din Palatul Parlamentului, ea
a devenit o realitate in plina desfasurare. N-as vrea
sa fac o istorie a acestei idei in Romania, cu toate
ca este foarte interesanta evolutia ei in diferite
conjuncturi politice. Rolul initiativei particulare a
fost, in anumite epoci, major - s-au construit chiar
cateva cladiri adecvate functiei muzeale (Kalinderu,
Simu, Zambaccian), desi aceasta a fost, la noi, mai
degraba exceptia decat regula. In perioada
interbelica, arta contemporana isi gasise un oarecare
loc in Pinacoteca Statului si chiar in importanta
Colectie Regala, dar era mult mai bine reprezentata in
colectii particulare. Situatia s-a modificat in
ultimii cincizeci de ani, sub monopolul statului, cand
politica culturala a Partidului Comunist evita sa-si
complice existenta creand o astfel de institutie, care
ar fi insemnat consacrarea unor artisti in viata.
V-as spune mai degraba ce nu este un muzeu de arta
contemporana, pentru ca in mentalitatea publicului
nostru acest termen nu are inca un contur precis. Tot
ce pot sa va spun este ca el nu va fi urmarea Galeriei
Nationale a Muzeului de Arta a Romaniei, selectia nu
va decurge din tipul de selectie practicat acolo. Nu
va fi vorba de un muzeu-mausoleu, nu va fi vorba de un
muzeu-conserva, ci de un muzeu in miscare. Arta
contemporana este in lumea de azi un fenomen acut, cu
o foarte intensa prezenta si participare la viata
culturala. Existenta unei zone experimentale continua
logic, cu alte mijloace si in alte medii, experienta
artistica a ultimilor cincizeci de ani. La noi, arta
contemporana isi gaseste greu locul, in mod trunchiat
si prea putin coerent, in unele expozitii temporare,
mai bine sau mai rau mediatizate, iar rezultatul este
ca din constiinta publicului dispar, spre rusinea
noastra, remarcabile destine artistice care nu au
intrat, prin logica criteriilor, in expunerea Galeriei
Nationale. Si astfel nimeni nu are unde sa mai vada,
prezentate inteligibil, lucrari de George Apostu sau
Ion Pacea, de Octav Grigorescu sau Florin Niculiu, de
Horia Bernea sau Vasile Kazar. Muzeul de Arta
Contemporana are ca principala menire sa readuca
lucrarile cele mai importante ale ultimelor decenii in
constiinta societatii noastre. El va fi o propunere de
sinteza la care se va ajunge printr-o cercetare
profesionista marcand tendinte, reactii particulare,
curente, idei care au animat o generatie, intr-un mod
care va evita exclusivismele. Nu vom monopoliza
„selectia". Ne vom stradui ca, la intervale de timp
mai scurte decat cele obisnuite in muzeele
traditionale, sa gazduim expozitii de idee, care sa
inregistreze experiente ce pot eluda criteriul
cronologic. Vom alege, deci, calea dialogului cu
profesionistii si nu vom ocoli perioadele dificile
prin care a trecut arta contemporana, momentul trist
al ideologizarii si politizarii ei. De altfel, coloana
vertebrala a acestui muzeu va fi un serviciu activ de
documentare pe suport electronic, cu baze de date care
vor putea fi accesate si chiar expuse prin mijloace
specifice.

Veti expune si lucrari din „epoca de aur"?

De ce nu? Ganditi-va ce interesant ar fi pentru
publicul secolului XXI sa urmareasca concursurile
monumentelor dedicate lui Stalin sau „ostasului
sovietic eliberator" - apoi, in raport cu expozitiile
pe teme comparate, chiar polemice, poate chiar intr-o
expunere dedicata in intregime fenomenului artei
totalitare. Cu reculul pe care il avem in acest
moment, putem judeca la rece fenomenul, descifrandu-l
si aratandu-l ca pe un fenomen complex, care a marcat
in profunzime arta si mentalitatea breslei in ultimele
cinci decenii, si in care servilismele de tot felul se
amesteca, uneori inextricabil, cu ironia, si chiar cu
anumite forme de protest implicit.

Ce se va intampla cu Oficiul National pentru
Documentare si Expozitii de Arta?

Functii si structuri ale Oficiului vor fi preluate in
departamentele Muzeului de Arta Contem-porana.
Activitatile de curatoriat si cercetare vor fi
amplificate si prin includerea structurii fostului
departament de arta contemporana din Muzeulul National
de Arta, in asa fel incat noul muzeu va beneficia de o
dubla experienta, in care un grup de
curatori-cercetatori apartinand mai ales generatiei
tinere isi vor conjuga eforturile cu cele ale
profesionistilor oficiului - pe alta treapta de
profesionalism, as vrea sa sper.

Cum s-a ajuns la amplasarea Muzeului de Arta
Contemporana in Palatul Parlamentului?

Aceasta idee este datorata initiativei energice a
primului-ministru, hotarat sa gaseasca o solutie
realista si pragmatica pentru a pune capat situatiei
in care se afla arta contemporana. Va aduc aminte ca
in ultimii 60 de ani au disparut multe sali de
expozitii, au disparut chiar muzee importante. Tinand
cont de starea economica a tarii, este greu de
imaginat pentru viitorul previzibil situatia ideala in
care s-ar construi un muzeu de arta contemporana
pornind de la zero. Ca si in alte ocazii in trecut, ne
aflam din nou in fata necesitatii de a adapta pentru
functii noi o cladire cu o destinatie de origine cu
totul diferita. Nu se poate canta Mozart intr-un decor
wagnerian... Vom fi deci obligati sa transformam
acesti circa 10.000 mp intr-un spatiu capabil sa
primeasca o expunere de arta contemporana. Principiul
fundamental al unei astfel de expuneri este principiul
„cubului alb". Intelegeti ce dificil va fi ca intr-o
secventa de timp scurta sa putem realiza asa ceva. Cum
lucrarile sunt ca si incepute, ma simt motivat de
aceasta provocare.

Ce se va intampla cu vecinatatea tensionata a
activitatii politice din Parlament?

Ma intreb daca nu vom fi noi cei care vom tensiona
Parlamentul. Eu cred ca muzeul va avea un rol foarte
important pentru ca onorabilii membrii ai acestei
institutii sa intre in contact cu atmosfera artistica.
Bineinteles, acest lucru ii va surprinde, pentru ca
politicienii, cu rare exceptii, nu fac parte din
publicul obisnuit al expozitiilor. La un moment dat,
am facut chiar sondaje - ultimul, cu ocazia Tar-gului
de Carte - privind prezenta parlamentarilor la astfel
de manifestari. Am fost surprinsi sa descoperim ca
prezenta lor era foarte apropiata de procentajul
reprezentat de bugetul Culturii in cadrul bugetului
national. Ce este foarte important este ca am primit
asigurari ca nu vom fi supusi in nici un fel unor
imixtiuni politice, conjuncturale, ci, dimpotriva,
muzeul va avea o totala autonomie, iar pentru
deciziile importante se va consulta un consiliu civil
de profesionisti, care va avea un cuvant greu de spus.
Ma refer in principal la politica de achizitii, pentru
ca, desi in colectiile statului exista un numar mare
de lucrari permitand alcatuirea unei prime selectii,
nucleul astfel format va trebui imbogatit prin
achizitii responsabile si prin donatii - pe care le
asteptam cu incredere si speram sa le putem incuraja,
insistand asupra creerii unui cadru legal adecvat.
Este suficienta numai suprafata oferita in cadrul 
Palatului Parlamentului?

Nu. Aceasta suprafata, aproape egala cu cea detinuta
in acest moment de Oficiu, este vadit insuficienta.
Avem nevoie de depozite, de ateliere, de birouri. Este
necesar sa folosim formula, de mult institutionalizata
in alte tari, de spatiu alternativ, aflat sub umbrela
administrativa a Muzeului de Arta Contemporana, in
care sa-si gaseasca locul zone precum creatia
experimentala cu media noi sau zone dedicate unor
practici artistice autonome, cum ar fi grafica, artele
decorative sau fotografia. In aceasta ordine de idei,
speranta noastra este sa putem folosi si locul viran
din spatele cladirii Parlamentului, pentru a amplasa
acolo pavilionul tarii noastre de la Hanovra -
Reticula verde -, sa cladim o constructie usoara pe
una din marile terase si sa activam spatiul viran prin
constructia unor pavilioane usoare pentru expozitii
temporare si pentru activitati de sinteza a artelor,
atat de caracteristice fenomenului muzeal contemporan.
Este foarte important pentru destinul muzeului ca zona
de legatura cu Hotelul Marriot sa fie populata - in
aceasta zona am putea expune sculptura in aer liber,
transformand axa Marriot-Muzeu intr-un loc de mare
importanta pentru destinul urbanistic al acestei
sectiuni a Bucurestiului.

Veti avea si o sectie de fotografie?

Da. Vom dezvolta aceasta sectie, mai intai in cadrul
departamentului Documentare. Dar speram sa repunem in
drepturi aceasta arta atat de napastuita la noi, si sa
o facem tinand seama de tratamentul privilegiat de
care se bucura in acest moment pe plan international.
As vrea sa revenim asupra problemei alcatuirii
colectiei acestui muzeu: sunt lucrarile aflate in
gestiunea Oficiului de Expozitii de natura sa
constituie punctul ei de pornire?
Este adevarat ca numai o parte dintre lucrarile
detinute de Oficiu va putea fi expusa in muzeu. Tot
atat de adevarat este ca vom beneficia si de
transferul unui numar important de lucrari de arta
contemporana, aflate acum in colectia Muzeului
National de Arta. Dar fara doar si poate va trebui sa
facem apel si la bunavointa unor muzee din provincie
si, de asemenea, sa dam de urma unor lucrari care s-au
aflat in colectia Sindicatelor sau ale fostului UTC.
In paralel, va trebui inceput lucrul la un inventar
national digitalizat al tuturor lucrarilor de arta
contemporana aflate in expunerea si depozitele
muzeelor, dar si ale institutiilor publice, si chiar
in depozitele institutiilor care s-au privatizat.

Un astfel de muzeu are si obligatia de a dezvolta si
intretine relatii internationale. Cum vedeti aceasta
latura a activitatii muzeului?

Am avut si pana acum, in cadrul Oficiului,
parteneriate - devenite deja traditionale - cu
centrele culturale straine din Bucuresti si cu muzee
din strainatate. Pe de alta parte, recentele
consfatuiri internationale organizate sub egida
Consiliului Europei, la Salonic si Budapesta, au
stabilit prioritati si strategii privind relatiile
intre muzeele de arta contemporana din centrul si
sud-estul Europei. Ideea cea mai asiduu vehiculata in
ultimul timp este aceea a initierii unor evenimente
comune, rezultat al unor colaborari bi- si
multilaterale intre relativ tinerele muzee de arta
contemporana din aceasta zona, pentru ca sansele
noastre de patrundere pe piata de arta internationala
ar fi sporite de astfel de proiecte in colaborare cu
tarile vecine. Aceste recomandari au fost facute, in
urma evaluarii politicilor culturale din tara noastra
si din tarile din regiune, de specialisti ai CEE.
Exista intre aceste tari un sistem de comunicare
privilegiat si, foarte curand, prin consens, vom
participa la proiecte punctuale in colaborare.

Programele pe care le proiectati vor avea si un reflex
editorial?

Orice muzeu, si, in particular, orice muzeu prestigios
de arta contemporana din lume, are la aceasta ora o
ampla activitate editoriala. Asadar, vom incerca sa
editam cataloage, pliante, afise, materiale
educationale, fara a ignora zona publicatiilor
electronice, prezentarea de expozitii virtuale
realizate in 3D, editarea unor CD multimedia
interactive. De asemenea, ne propunem sa organizam
programe de cursuri si conferinte, pentru un public de
categorii variate.

Cum va fi prezenta in noul muzeu tanara generatie de
artisti si critici?

Este in intentiile noastre sa recrutam (si sa formam)
tineri specialisti pentru structurile muzeului.
Intentionam, de asemenea, sa invitam tineri curatori
sa propuna expozitii ale artistilor din generatia lor.
Cum muzeul va administra si actualele spatii ale
Oficiului de Expozitii, credem ca vom gasi formule
pentru a personaliza acest spatiu, printr-o galerie de
arta tanara in care vor expune artisti pana in 35 de
ani si al carei program va fi in responsabilitatea
unor tineri curatori si artisti.

As vrea sa va intreb ce parere aveti despre intentia
prefectului de Alba de a realiza o Coloana fara
sfarsit si a o dona Parisului?

Impartasesc perplexitatea celorlalti profesionisti,
gandindu-ma cu oroare in ce situatie ne poate pune
inocenta generosului prefect. Poate ca ar fi cazul
sa-l lasam sa duca la capat aceasta aventura si sa-l
facem sa guste din plin umilinta si penibilul unui
refuz. Aceasta ignorare, la un asemenea nivel, a
dreptului de autor, ne face sa credem ca este sau rau
sfatuit, sau intentionat rau sfatuit, spre a-l face de
ras. Cred ca interventia Ministerului Culturii si
Cultelor trebuie sa fie ferma, pentru ca, daca
principiul protejarii originalului exista in Legea
Patrimoniului, nu vad de ce am lasa un functionar
public sa suporte consecintele unui gest nesabuit. Am
atras atentia in repetate ran-duri asupra acestui
entuziasm, nu intotdeauna nevinovat, care a facut ca
in ultimul timp sa se descopere un numar atat de mare
de asa-zis Brancusi, lucru care a inceput sa irite
comunitatea stiintifica internationala si sa puna
specialistii romani in neplacuta situatie de a fi
complicii unei desantate demagogii patriotarde. Mai
trist este ca toate aceste lucruri au aparut in presa
intr-un mod uneori iresponsabil; ma refer aici chiar
si la unele reviste subventionate de Ministerul
Culturii si Cultelor.
Ministerul Culturii si Cultelor nu s-a remarcat prin
initiative manageriale deosebit de curajoase si
prestatia lui a fost in mai multe ocazii comentata
negativ. Pare paradoxal, in aceste conditii, ca a
gasit disponibilitatea de a sprijini un proiect de
asemenea amploare si anvergura. 

V-am ruga sa comentati...

Sunt functionar public, ceea ce inseamna ca trebuie sa
impun comentariilor mele, subiective poate, anumite
limite. Initiativa crearii Muzeului de Arta
Contemporana apartine primului-ministru, numirea mea
este, conform ierarhiilor normale, semnata de
ministrul Culturii si Cultelor. In ceea ce priveste
problemele ministerului, pot spune ca exista unele
greutati, mai ales in sistemul de comunicare intre
departamente, iar altele, cu care m-am obisnuit deja
in ultimii zece ani, cauzate de situatia economica
precara a intregii economii si intarzierii aprobarii
bugetului, ceea ce se rasfrange, uneori dureros,
asupra activitatii noastre. Poate ca in locul celor de
la minister as avea alte prioritati, cum ar fi, de
exemplu, desfiintarea perniciosului impozit de 50%
asupra activitatilor de autofinantare, care ne
zdruncina economic. Pe de alta parte, exista o doza de
neindemanare in mediatizarea reusitelor si nu sunt
lipsit de modestie cand spun ca de cateva reusite ale
ministerului publicul romanesc nici nu a auzit:
expozitiile Romania - tara lui Brancusi. Radacinile
unei culturi europene, care a avut succes la Paris, in
spatiul Sursele Europei de la Defense, apoi la
Strasbourg si Luxembourg, mediatizarea prin
televiziunile franceza si engleza a participarii
noastre la Bienala de la Venetia, sau succesul Zilelor
Romaniei la Beratshausen.

Dar „cazul Pintilie"?

N-as putea sa va spun foarte multe; a fost o balbaiala
nefericit manuita, de natura sa lase un gust amar
oricarui om de cultura care il admira si respecta pe
Lucian Pintilie.
Ce este pentru noi important in acest moment este ca
ni se ofera o sansa importanta de a face un lucru
necesar si motivant, care, speram noi, va contribui la
scoaterea din apatie a unora din cei care s-au lasat
descurajati. Sunt dintre cei care considera ca paharul
e pe ju-matate plin, si nu pe jumatate gol. Nu pot
decat sa spun ca ma voi mobiliza, incercand sa ajut si
alte alternative civile care trebuiesc incurajate,
pentru ca exista si alte formule de prezentare a artei
contemporane, care ar trebui sa-si gaseasca locul in
cetate, cum ar fi remarcabila colectie a Fundatiei
Anastasia, initiativele unor tabere de arta
contemporana insuficient sprijinite de forurile
locale, activitatea remarcabila a Centrului
International de Arta Contemporana. Vom incepe in
curand consultari in vederea stabilirii unor proiec-te
de colaborare.


__________________________________________________
Do You Yahoo!?
Check out Yahoo! Shopping and Yahoo! Auctions for all of
your unique holiday gifts! Buy at http://shopping.yahoo.com
or bid at http://auctions.yahoo.com
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/