[Nettime-ro] H.-R. Patapievici: Institutul Cultural Roman nu serveste binecultura romana

["Revista Art-hoc" <art-hoc@rol.ro>]

http://www.gardianul.ro/index.php?a=mediacultura2005051001.xml


H.-R. Patapievici: Institutul Cultural Roman nu serveste bine cultura romana
Ramona Draghici
Din nefericire, situatia culturii romanesti in strainatate nu difera foarte mult de cea din tara, din interior. Lucrurile nu stau tocmai pe roze nici dincolo de granite, fenomenul de promovare a identitatii si valorilor noastre spirituale nationale dovedindu-se a fi unul greoi, facut cu incetinitorul si cu prea putini bani. Intr-un interviu acordat recent postului Radio France Internationale, Horia Roman Patapievici, proaspatul director al Institutului Cultural Roman (ICR), este de parere ca solutia cea mai viabila pentru moment consta in activitatea jurnalistilor culturali si a editorilor de carte. 

"Ceea ce orice cetatean roman care circula in strainatate poate gasi, faptul ca imaginea culturii romane, cand nu este inexistenta, este foarte prost livrata. Institutele culturale romanesti din strainatate sunt, in marea lor majoritate, nefrecventabile. Deci, ca roman, ca si cetatean simplu, sentimentul meu este ca Institutul Cultural Roman nu serveste bine cultura romana. Si nu serveste bine din doua motive: unu: pentru ca nu face ce se poate face cu legea pe care o are, si doi, pentru ca ce ar putea sa faca mai mult cu legea pe care o are nu poate sa faca. Prin urmare, se impun in mod natural cele doua concluzii: prima, ca trebuie exploatat mai bine ceea ce are acum la dispozitie, si doi, ca legea trebuie modificata ca sa se poata face mai mult", opineaza Patapievici. Asadar, pornind de la constatarea ca, din pacate, cultura romaneasca nu este indeajuns de cunoscuta in lume, directorul ICR afirma ca are acum un plan bine gandit pentru a remedia situatia. 

"In primul rand, infiintam niste institute culturale la Chisinau si Cernauti. In acest mod, Institutul Cultural Roman si cultura romana vor putea sa furnizeze asistenta identitara culturala romanilor din Basarabia si din Bucovina exact in felul in care British Council furnizeaza aceasta asistenta culturala identitara in interiorul Commonwealth-ului si in felul in care Institutul Francez furnizeaza acest tip de asistenta culturala identitara fostelor colonii franceze care au ramas cu limba franceza ca limba de comunicare esentiala. In al doilea rand, ICR trebuie sa faca un parteneriat cu producatorii de cultura din spatiul cultural romanesc. Asta se va face dupa maniera britanica, prin boarduri de specialitate, flexibile, care sunt angajate pe perioada jurizarii, care vor avea sa se pronunte asupra proiectelor pe care producatorii de cultura, in urma unui concurs pe care-l anuntam prin mass-media, le furnizeaza Institutului Cultural Roman. In momentul in care exista o jurizare,
rezultatul ei va fi insusit de catre Institutul Cultural Roman si va fi finantat pentru a fi exportat in institutele culturale din strainatate", continua Patapievici. 


Strainii stiu mai bine sa-si exporte valorile

"Tot ceea ce priveste zona artelor spectacolului - fie ca este doar teatru, pantonima ori spectacole de dans - am impresia ca are un moment bun. Muzica romaneasca este in continuare prizata (nu ma refer numai la jazz, ceea ce e de la sine inteles), ma refer la muzica - sa zicem - simfonica sau culta, muzica grea romaneasca, produsa de compozitori contemporani. Si sunt interpretii romani, foarte bine cotati si prizati", opineaza H.-R. Patapievici, cu privire la "exportul" principalelor produse culturale autohtone. Iar in ceea ce priveste situatia literaturii, dat fiind faptul ca, pana in momentul actual, foarte putini scriitori romani foarte importanti, de altfel, reusesc sa treaca "dincolo", Patapievici este de parere ca: "limba este si piedica ungurilor, a polonezilor, a cehilor etc. Insa ei reusesc in mult mai mare masura sa-si exporte valorile". 


«Colegiul traducatorilor», un proiect foarte scump

"Parerea mea este ca aici sunt doua componente: o componenta tine de hazardul fericit, pe care nu o poate controla nimeni, doar Dumnezeu. Dar ceea ce poate controla omul in privinta livrarii literaturii unei tari este sa faca ceea ce vom incerca sa facem: sa puna in legatura traducatorii romani dintr-o limba cu vorbitorii limbii respective care au un interes fata de cultura romana. Impreuna ei sa realizeze o traducere, dar nu dupa orice fel de titlu, ci pornind, la ambele capete - in tara de export si in tara de productie - cu editurile, pentru ca editurile romanesti au interes sa-si promoveze autorii lor de succes. Iar in tara-tinta sunt editurile. Daca editurile nu accepta sa desfaca produsul unei traduceri, traducerea este moarta, oricat ar fi de buna. Ca atare, trebuie sa imaginam - si asta acum facem - un colegiu de traducatori, care sa plece din editurile native ale tarii noastre si sa aiba un terminal in editurile din tara-tinta, trecand prin intermediul jurnalistilor
culturali, al caror rol vrem sa-l stimulam. Acesta este un proiect care va manca multi bani si care nu se face intr-un an sau intr-o luna, ci este ceva pe ani intregi. 


«Avem imaginea unei tari-problema!»

La intrebarea "ce credeti ca a blocat pana acum iesirea culturii romanesti si o blocheaza in continuare si va va ridica in continuare probleme?", H.-R. Patapievici a replicat: "Noi am avut un moment de gratie pe care l-am ratat: momentul ’89. 

In ’89, Romania a fost vazuta ca o tara eroica. Atunci era momentul despre care am spus mai devreme ca nu-l poate controla nimeni; l-am ratat. Noi acum avem imaginea unei tari-problema. Ca atare, daca nu vii cu o tema care sa ilustreze problema, nimeni nu se uita la tine. Deci, daca va aparea un scriitor care va face literatura despre persecutia tiganilor, despre conditiile de mediocritate culturala la care este condamnata minoritatea maghiara - culturalmente atat de prizata in Occident - , despre Holocaustul impotriva evreilor din anii ’40, va exista export, pentru ca exista coincidenta intre imaginea tarii si mesajul literaturii. Cand nu exista coincidenta, cum este cazul unui mare scriitor ca Mircea Cartarescu, tradus, recenzat, propus pentru premiu, si cu toate astea difuziunea lui este incomparabil mai slaba cu aceea a altor autori care sunt polonezi, cehi sau unguri. 


Paradoxal: ICR solicita ajutor presei din afara

Cat despre tipul de public vizat in strainatate, despre gradul de receptivitate a acestuia fata de cultura romaneasca, Patapievici a declarat: "Acest public ramane sa fie identificat de oamenii care stiu cum se face asta, iar aceia sunt numai oamenii din tara-tinta: editorii si jurnalistii culturali. Noi trebuie, prin intermediul lor, sa prospectam, pentru ca ideile pe care noi ni le facem despre piata franceza si gusturile publicului francez sunt foarte diferite de cele reale. Cele reale sunt cunoscute numai de cei care risca publicand carti in acel mediu; ei stiu. Prin urmare, din acest motiv este esential ca noi sa avem in tara-tinta jurnalistii culturali si editorii de partea noastra". 





---
Trimite cele mai frumoase felicitari virtuale prietenilor tai!
http://www.felicitari.ro


_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/