[Nettime-ro] EXCLUSII: Unele suflete aleg sa traiasca altfel...

[vladimir bulat <vbulat@k.ro>]

SURSA:
http://www.averea.ro/display.php?data=2005-05-31&id=1352


 
EXPO. „Exclusii“ la Muzeul Municipiului Bucuresti 
 
Istoria oamenilor fara istorie 
 
 
-- Tuberculosii. Leprosii. Sifiliticii. Cersetorii. Vrajitoarele.
Sinucigasii. Talharii. Doamnele de companie. Isi impart intoleranta si
reprosurile oamenilor de rand. Faptul ca sunt diferiti i-a impins in zonele
marginale ale societatii, dar si ale cetatii. Sau, vazand lucrurile din
alta perspectiva, ei sunt produsele periferiei, ale mizeriei din suburbiile
marilor orase. 
 
 
  
    
      
       
  Hala de bere la periferia Bucurestilor, la inceput de secol    
    
  
 
La Muzeul Municipiului Bucuresti are loc astazi vernisajul unei expozitii
atipice in contextul expozitional al Capitalei. Istoricul Adrian Majuru,
autor printre altele si al unui studiu monografic despre mahalalele
Bucurestilor, i-a adus impreuna pe „Exclusii“ de ieri la Muzeul
Municipiului Bucuresti. Harti cu zonele insalubre ale Bucurestilor,
fotografii, obiecte personale. Rochii pe care le purtau doamnele de
companie la inceputul secolului trecut, dar si pistolete de poseta cu care
ii puteau ameninta pe clientii rau-platnici sau godine mobile cu care isi
puteau incalzi iatacurile racoroase. Franghii autentice, de diferite
marimi, sunt expuse alaturi de fotografii cu proprietarii in momentul
utilizarii, alaturi de explicatiile respective. Franghiile fac parte din
colectia Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici“ si este
pentru prima data cand sunt prezentate in public. 

A privi istoria si evolutia unui oras nu din punctul de vedere al marilor
evenimente, al dezvoltarii urbane, ci prin vietile oamenilor, este
perspectiva cel mai greu de abordat, „deoarece ea se refera la moduri de
viata, comportamente, gesturi, preocupari, traume colective, structuri
patologice si substructuri endemice legate de boli diferite, care la randul
lor au schimbat spectaculos viata oamenilor“. De aceea poate „istoria celor
fara de istorie continua sa fie o tema de care istoricii inca se feresc“,
spune Adrian Majuru. 

  
Alcoolismul sau sinuciderea trebuie privite ca posibile cai de evadare din
spatiul insalubru al periferiei 
   
 
Saracia, cersetoria, alcoolismul, abuzurile autoritatilor, epidemiile
cauzate de mizerie si de o alimentatie deficienta, vagabondajul,
delincventa, sunt repere sociale care il separa pe individ de ceea ce
definim drept lume normala, pentru a-l arunca intr-o lume cu reguli
diferite, scrie in prezentarea expozitiei. 

Adrian Majuru a gandit proiectul acestei expozitii in asa fel incat sa fie
evidentiate mai multe aspecte ale vietii la periferie. Aspectul oficial
este redat prin diverse harti, in care sunt marcate zonele „blestemate“ ale
Bucurestilor. Se poate vedea cum era raspandita tuberculoza in Bucuresti la
inceputul secolului sau care erau zonele cel mai afectate de sifilis.
Maghernitele in care mizeria hotara legea erau insemnate si ele pe o harta:
aici se planuia demolarea totala, pentru ca apoi sa se reconstruiasca. 

Cu timpul, cartiere precum Balta Alba, Militari, Giulesti, care odinioara
erau regate ale saraciei, au fost inghitite cu totul de oras. 

Un alt aspect important al vietii la periferie este acela reflectat in
studiile de specialitate ale epocii. Uimitor, in 1898 exista un studiu
despre tatuaj („Moda tatuajului in Romania“), in 1905, un „Studiu asupra
spanzurarii“, iar la 1938 apare lucrarea „Pericolul social al practicarii
ocultismului“. Toate semnate de doctorul Nicolae Minovici. Se stie de
altfel ca numele acestuia este legat de mai multe proiecte sociale: el a
ctitorit primul Serviciu Public de Salvare din sud-estul Europei, prin
1906. Treizeci de ani mai tarziu, va crea pe langa „Salvare“ Spitalul de
Urgenta si Scoala Samariteana. Aici exista „Biroul Asistentei prin Munca si
Cersetorilor din Bucuresti“. A organizat si a modernizat serviciul social
al Azilului de Noapte. Toate acestea au disparut in anii ‘80, cand vechea
mahala Izvor a fost eliminata din istoria Bucurestilor. 

Periferia are legile si obiceiurile ei. Iar Adrian Majuru a avut grija sa
redea si acest aspect esential al structurii sociale a unui oras. 

Tatuajul nu era un capriciu, ci o maniera de comunicare a micilor istorii
personale. Esantioanele de piele tatuata din colectia Institutului National
de Medicina Legala dovedesc ca prin tatuaj oamenii povesteau despre membri
ai familiei, iubiri pierdute. Alcoolismul sau sinuciderea trebuie privite
ca posibile cai de evadare din spatiul insalubru, fizic si psihic, al
periferiei. Sinuciderea era insa si o solutie de a te salva de cel care iti
era dusman. O tulburatoare scrisoare din 1936, a unei fete din clasa a VII
(echivalentul clasei a XI-a de acum) spune multe despre cum vedeau oamenii
sinuciderea in prima jumatate a secolului trecut: „Nemaiputand suporta
mizeriile si nedreptatile acestei vieti m-am decis la acest gest disperat“,
isi incepe S.B. scrisoarea de adio. „Am avut un ideal in viata. Sa-mi
termin studiile scoalei profesionale complete“. S.B. decide sa se sinucida
dupa ce scoala nu recunoaste ca a platit taxa - probabil, destul de mare
pentru acea vreme. 

„Pentru ultima oara imi imbratisez scumpa mea mama, pe care o rog sa-mi
ierte gestul. Imi sarut pentru ultima oara scumpele mele colege, sora si
fratele, toti prietenii si prietenele mele“, sunt ultimele sale cuvinte. Se
va spanzura. Dar aceasta nu era decat o solutie finala, cea mai grava.
Oamenii gaseau si alte metode de a se feri de rele. Mergeau la vrajitoare
sau cumparau din targuri icoane cu Sfantul Haralambie, care inlantuia
bolile. 

„Exclusii“ este o expozitie nu atat despre „spatiile excluderii“, cat
despre victimele intolerantei, saraciei si mizeriei. Despre oamenii fara
istorie.

 

Elena Vladareanu   
  



 



---------------------------------
CV-ul tau ia 500 euro/luna!
http://500.myjob.ro




_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/