[Nettime-ro] MAGDA CARNECI despre MNAC

[vladimir bulat <vbulat@k.ro>]

SURSA: http://www.revista22.ro

ANUL XIV (818) (8 noiembrie - 14 noiembrie 2005)  
  


Raspuns domnului Erwin Kessler (MAGDA CÂRNECI) 



Urmaresc de la distanta polemica aproape permanenta din jurul Muzeului
National de Arta Contemporana, MNAC, de la înfiintarea lui de acum un an si
pana in prezent. Nu pot sa nu ma uimesc de cvasiunanimitatea reactiilor
negative din partea criticilor si artistilor din generatiile matura si
medie, serviti de condeie puternice si recunoscute, si pe de alta parte de
putinatatea reactiilor pozitive, de sustinere si explicitare, semnate mai
degraba de nume tinere si abia in afirmare, dar nu mai putin profesioniste
decat primele. Ma intreb, sociologic, daca e o chestiune de generatie sau
de clientelism cultural, daca e vorba de varste estetice diferite sau de o
reactivitate de adecvare/inadecvare la deschiderea inevitabila si necesara
a mediului romanesc catre evolutia internationala a campului artelor
vizuale. Probabil ca e vorba de un cocktail de cauze, in care primeaza, ca
intotdeauna, ideologia estetica subiacenta a fiecarui participant la acest
razboi cultural. Existenta si utilitatea stringenta a acestui muzeu nu mai
pot fi negate, chiar daca si mie mi se pare locatia lui destul de
nefericita, si chiar daca deplang si eu lipsa unui muzeu de arta moderna
care sa acopere decent perioada 1945-1989, aflata actualmente in absenta
totala si inadmisibila a unei reprezentari institutionale. Aceasta absenta
fragilizeaza pozitia MNAC in mediul artistic roman, unde el isi asuma
programatic, si pragmatic, nu rolul de a introna valori, nume si curente
locale deja recunoscute, ci misiunea mai dificila, si mai problematica, de
a promova mai degraba arta strict actuala, practicile artistice noi si
deschiderea catre orientarile estetice de ultima ora din mediul
international. 
Domnul Kessler face parte din start din tabara ?negationistilor?, desi
varsta tanara si remarcabila lui deschidere culturala ar fi trebuit sa-l
plaseze in cealalta tabara. Formatia sa filosofica il predispune lecturilor
logice cu orice pret si rationamentelor scolastice, care intra uneori in
contradictie cu intuitia binevoitoare a ceea ce se manifesta inca confuz in
operele de arta si in aproximarile unui discurs curatorial. Articolul sau
despre expozitia Depozit (Bilita, 22, nr. 815, 18-24 octombrie 2005, pag.
18 - n. red.) de la MNAC este un exemplu stralucit de acest fel.
Parti-pris-ul sau ?contra? il face sa-si dezvolte argumentatia inteligenta
in cheie neaparat negativa, desi aceleasi argumente ar fi putut fi folosite
in sens invers, daca pozitia sa ar fi fost ?pro?, pozitiva. 
Caci, in ciuda faptului ca Depozit este o selectie din achizitiile de arta
mai mult sau mai putin aleatorii ale Ministerului Culturii din ultimele
decenii; in ciuda faptului ca artistii nu si-au vandut intotdeauna statului
cele mai bune lucrari; in ciuda faptului ca parte din aceste achizitii au
fost diseminate prin diferite muzee si institutii din tara si strainatate;
in ciuda faptului ca pare lipsita de miza clara, desi opereaza grupari
clare de artisti pe orientari, tematici si curente, ca si mini-expozitii
personale; in ciuda faptului ca expunerea foloseste rastele de sarma si
cutii de scanduri pe care si in care sunt puse lucrari, ba chiar si
scanduri de-a dreptul, intr-un mod neconventional si totusi adecvat vizual
- expozitia este o reusita si este reprezentativa pentru plastica
romaneasca contemporana. Care finalmente nu iese deloc rau din aceasta
?sectiune transversala? prin productia sa din ultimele trei decenii, daca
acceptam premisele intrinseci ale acestei selectii, si chiar in ciuda
declaratiilor prudente si ambigue ale organizatorilor. Exista o multime de
lucrari puternice, frumoase, impresionante in cele doua etaje de la MNAC.
Lucrari care rezista cu bine celor mai severe criterii estetice. Arta
romaneasca moderna, nu doar recenta, ci din ultimele doua secole, poate
oricand sa fie acuzata de epigonism fata de arta occidentala, si totusi ea
a produs din cand in cand mari artisti si opere remarcabile. Cantitatea de
mediocritate si raportul intre inovatori si imitatori sunt aceleasi in arta
romaneasca ca oriunde in lume, iar cine va vizita muzeele de arta moderna
si contemporana din Stockholm, Atena sau Roma se va convinge de acest
lucru. 
Iar ideologia estetizanta - a obiectului de arta mai degraba frumos,
expresiv, emotionant, mai mult decat provocator existential, problematizant
ideatic si problematic din punct de vedere estetic - reprezinta o dominanta
a culturii vizuale romane moderne a secolului 20, pe care e inutil s-o
deplangem sau s-o denigram. E mai bine s-o explicam si s-o intelegem in
motivatiile sale complexe care tin de remanenta tenace a unor elemente
culturale pre-moderne, tin de ?prejudecata? indelebila a iconicului si a
frumosului intr-o mentalitate artistica hranita subconstient de o
spiritualitate difuz ortodoxa si constient de nevoia stringenta, dorinta
bovarica, urgenta obositoare de a se sincroniza mereu in decalaj - deci mai
degraba strict formal, uneori epigonic - cu evolutia externa a artei. La
care s-au adaugat, in deceniile comuniste, necesitatea de a rezista macar
estetic, deci tot strict formal, raului ideologic totalitar, iar in
deceniul post-comunist ?raului? mai larg al postmodernitatii si
globalizarii. 
Acest tip de selectie provizorie - si acest tip de prezentare pe rastele de
depozit de muzeu - s-a practicat inca din anii ?70 si in alte spatii
culturale europene occidentale, unde a fost la fel de criticat, desi el
ofera o imagine de ansamblu suficient de graitoare asupra productiei de
arta la un moment dat, asa cum se vede ea dintr-o perspectiva angajata de
vreo doua-trei decenii, dar mai ales din anii ?90, intr-o alta ?era
estetica?. Dominand actualmente scena internationala, aceasta promoveaza o
ideologie de fapt ?post-estetica?, post ?obiect plastic?, ce prefera
experimentarea din ce in ce mai interdisciplinara si mai provizorie a unor
situatii sociale si de limbaj, in care dimensiunile sociologica, colectiva,
mediatica si anonima ale gestului artistic coplesesc valorile estetice
stabile si consacrate, ca si pretentiile individualiste si idolatre ale
artisticitatii modernitatii traditionale. 
Problema artei romanesti ramane, ca intotdeauna, decalajul, defazarea fata
de cursul dominant al cercetarii vizuale de ultima ora, dar in interiorul
limitelor sale asumate - si inca hranite in adanc de o metafizica
existentiala si spirituala diferita de cea occidentala - incarnarile ei
prezente, obiectele de arta expuse, ating de multe ori excelenta. In ciuda
subtitlului nefericit ?aceasta nu e o expozitie?, care ar fi putut sa
lipseasca, in ciuda prudentelor bizantine luate chiar de directorul
muzeului Mihai Oroveanu in textul de prezentare, in ciuda unor inadvertente
de panotare, expozitia Depozit este o revizitare binevenita si o intalnire
plina de bucurie cu trupul si carnea artelor plastice romanesti din
ultimele decenii. Din care eu una am iesit mai degraba reconfortata. 
Si chiar si alternarea acestei expozitii cu altele doua - retrospectiva
grupului Kinema Icon de la Arad si proiectul sptv.org al unui canal de
televiziune Internet cu filme de arta - expozitii promovand un cu totul alt
regim creativ si estetic, mi se pare graitoare pentru contradictia aparent
de nedepasit si totusi productiva dintre polii artisticitatii romane de
azi, nu doar in domeniul artelor vizuale. Dar tensiunea acestei aparent
ireductibile incompatibilitati dintre straturile interne ale mentalului
cultural romanesc poate da nastere, din cand in cand, la splendide
?flacari? si concretiuni artistice din care cateva sunt prezente si in
Depozit.
Dar cati dintre multii artisti expusi au vazut expozitia ? Pacat ca din
cauza locatiei si a presei proaste care i se face, MNAC e atat de putin
vizitat de catre cei care ar trebui sa-l utilizeze fara complexe ca
instrument de confruntare si de innoire a propriei lor creativitati, adica
de catre artisti. Totusi tinerii si strainii il frecventeaza cu asiduitate,
caci e unul din putinele locuri din Bucuresti unde si arhitectura
interioara de calitate, si amestecul contrastiv de expozitii interne si
externe, locale si importate, dar mai ales pulsul dinamic al problematicii
care pluteste in aer, toate te fac sa te simti in fine decomplexat si egal
cu restul mare al lumii. 



 



---------------------------------
Targul Online de Joburi . Participa si tu!
http://www.myjob.ro/index.php?m=jobfair




_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/