vladimir bulat on Thu, 19 Jan 2006 14:35:10 +0100 (CET) |
[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]
[Nettime-ro] Muzeul de Arta Moderna al Romaniei |
SURSA: http://www.revista22.ro/ ANUL XV (828) (17 ianuarie 2006 - 23 ianuarie 2006) ERWIN KESSLER MAM MAM, Muzeul de Arta Moderna al Romaniei, nu exista nici acum un an, cand numele sau a fost evocat pentru prima oara tot in paginile acestui Supliment, si nu exista nici azi. El este doar o institutie sufleteasca prezenta in mintea catorva oameni (fara putere de decizie), care-i simt lipsa si pe care ii bucura simpla idee a existentei sale. MAM nu poate fi realizat din lipsa de fonduri. Dintr-un prisos de fonduri a aparut insa anul trecut imoralul Monument al Revolutiei din Piata Palatului, Teapa gagarica in care a fost tras si executat spiritul Revolutiei si care a costat milioane de euro. O schema financiara corporatista a facut posibila, tot in 2005, traversarea Capitalei de o cireada de vaci postmoderniste din fibra de sticla, adica de monumentul efemer numit Cowparade, venit din nimic si care ne-a lasat nimic, ca orice produs destinat consumului. Intre pseudomodernismul comunist al Tepei si postmodernismul consumist al vacilor exista insa si o alta legatura decat aceea a banilor obtinuti usor pentru surogate derizorii de arta. Ambele monumente sunt flusturatice, frugale, cultivand uitarea si indiferenta, cu o viziune pur tehnica a ocuparii spatiului public, simple ?amenajari? exterioare destinse, de-cerebralizate, de-spiritualizate, rupte de istorie. Sunt monumente ale complacerii intr-un moment pasager al societatii. Divertisment, degringolada. MAM ar fi nu doar un muzeu, ci si un monument al memoriei. Dincolo de faptul ca ar putea fi instalat intr-una dintre cladirile industriale interbelice din centrul Capitalei, ce ar prilejui arhitectilor posibilitatea de a face minuni de convertire cu bani putini si idei multe (asa cum au facut cei de la Musée d?Orsay sau cei de la Tate Modern), MAM ar fi, prin colectiile si expozitiile sale, un spatiu activ al memoriei culturale. Si asta pentru ca arta moderna si modernitatea in genere este partea cea mai nevralgica a istoriei si culturii noastre, prinsa intre cele doua razboaie care ne-au adus atatea impliniri si catastrofe. Pseudomodernitatea comunista ne-a adus realismul socialist si arta oficiala ceausista. Postmodernitatea capitalista ne-a adus Catacomba-Cola si MnacSoros?. Modernitatea ni i-a adus pe Brancusi si Pallady, pe Mattis-Teutsch, Brauner si Tzara. Adica pe singurii artisti prin care aceasta tara conteaza ca producatoare de cultura universala, chiar si la ora actuala a postmodernismului belfer, dar cu buzunare culturale goale. A face un muzeu pentru acestia, dar si pentru toti ceilalti artisti care au constituit caleidoscopul cultural al vremii, de la Tonitza la Petrascu si de la Iser la Corneliu Michailescu si Ion Tuculescu, reprezinta nu doar un act de reparatie, ci o intreprindere teoretica ce poate defini si redefini profilul cultural al Romaniei. Este o sarcina de politica culturala nationala. Intr-o capitala in care exista doua ample muzee destinate exclusiv culturii populare (in mediu urban!), Muzeul Satului si Muzeul Taranului Roman, si in care s-a infiintat un imens muzeu de arta strict contemporana, dedicat tehnologiilor de ultima ora (MNAC), nu exista insa nici un muzeu dedicat acelei arte si culturi pe care se fundamenteaza, in ultima instanta, toate pretentiile noastre de modernitate culturala, de civilizatie europeana: arta interbelica, arta avangardei si a modernismului clasic. Intre lumea satului si lumea computerului apare astfel un hiatus de reprezentare culturala. Lumea industriei, a urbanitatii tentaculare, a bordelului si cafenelei, a alienarii si confortului burghez, a utopiei si protestului social, lumea artei interbelice, pe scurt, asa cum apare ea in operele si publicatiile avangardei, in mecanica entuziasta a picturii lui Maxy si in spleen-ul asezat al interioarelor cu nudism sec de five o?clock ale lui Pallady, lumea aceasta densa care a produs peste 70% din intregul patrimoniu muzeistic national este ingramadita in cateva sali din Muzeul National de Arta, unde artisti de o importanta majora pentru arta nationala si europeana sunt reprezentati prin doua-trei lucrari puse rama langa rama. Modernismul, la noi, n-are lobby. E cazut in desuetudine, e depasit aparent de exotismul de proximitate, de neotraditionalismul ortodoxist si ?poporanist?, cu idealismul sau crucivor si taranocentric, dar si de estetica tip video-lounge a stratului subtire de yuppies avizi de divertisment cultural sintetic si virtual. Modernitatea, cultura de mijloc (atat cronologic, cat si estetic sau social) a ajuns in plan secund, chiar daca ea este cea care a propulsat valorile pe care s-a asezat civilizatia actuala. Arta modernista, care a intrebuintat mijloacele clasice (pictura, sculptura) pentru a viza continuturi neconventionale, a devenit opera non grata, imbalsamata in elogii factice si festiviste, simple travestiuri ale uitarii. Doar o constiinta sociala vinovata, o culpa istorica adanca, o tradare culturala de proportii nationale a proiectului modernitatii explica aceasta obtuzitate in fata artei interbelice. Tratamentul bestial la care a fost supusa cu inconstienta si nepasare Coloana infinitului de la Targu Jiu, umilirea si desfigurarea capodoperei brancusiene constituie un act si o marturie a acestei culpe, o nevoie de exorcizare prin distrugere a unui modernism devenit incomod. MAM ar fi locul in care arta modernista si avangardista nu ar fi inchisa, slavita in gol, cauterizata. Acolo, toate aceste confruntari cu propria noastra istorie recenta, cu vinovatiile si inaderentele noastre ar da de gandit si de simtit. Si asta tocmai pentru ca arta interbelica este o arta a problemelor si a dezbaterilor, nu un simplu anestezic estetic de gen Cowparade. Expozitiile de la MAM ar putea redeschide dosarul modernitatii, care este identic cu acela al inconstientului nostru colectiv, depasind, de pilda, viziunea totalizatoare si fals neproblematica asupra unei avangarde aparent uniforme, cosmopolite, in interiorul careia n-ar fi actionat tensiuni nationale. Intr-o cultura precum aceea din Romania, care si-a dobandit unitatea nationala in circumstantele dramatice de la sfarsitul primului razboi mondial, componenta etnica a modernismul clasic a jucat un rol important, ce nu trebuie ocultat, ci explicat. In contextul acestui concert de interdependente pot fi intelese tendintele sintetice cubo-futuriste si suprarealiste ale avangardei evreiesti (Brauner, Maxy, Iancu, Perahim), carora le pot fi contrapuse aspiratiile figurativ-iconice ale modernismului clasic romanesc (Pallady, Ressu, Petrascu), dar si patosul nostalgic al peisagisticii reprezentantilor tarzii ai Scolii - maghiare - de la Baia Mare, marcata de mitul (lejer vindicativ) al paradisului pierdut, sau expresionismul ca paradigma existential-artistica a pictorilor germani din Transilvania, de la Hans Eder la Hans Mattis-Teutsch. Pe acest fundal poate fi prezentat si modernismul reactionar romanesc, profesat de artistii ce simpatizau cu regimul carlist, cu ethosul sau militarist, nationalist si paseist (Olga Greceanu, Marius Bunescu, Ion Theodorescu-Sion). Diferentierile estetice sublimeaza tensiuni reale, pe care politica si evenimentele sociale ale timpului le-au facut manifeste si pe care MAM le-ar face inteligibile. MAM ar facilita insa si intelegerea artei strict contemporane, caci, de pilda, prin juxtapunere, totemismul si cromatismul turgescent caracteristice lui Tuculescu ar arunca o alta lumina asupra freamatului obscur din simbolismul ortodoxist, in culori erotizat-expresioniste, al picturii lui Bernea. La fel, suprafetele varoase si paleta retinuta a unui Pallady ar da o alta dimensiune camaieului rafinat, concis si precis, palorii calculate a multora dintre productiile picturii neoortodoxiste. Daca Monumentul Revolutiei din Piata Palatului este monumentul care nu ne trebuie si care, desi exista, ar putea fi indepartat oricand, MAM este muzeul care nu exista, dar care ne trebuie si care ar putea fi realizat oricand. --------------------------------- Targul Online de Joburi . Participa si tu! http://www.myjob.ro/index.php?m=jobfair _______________________________________________ Nettime-ro mailing list Nettime-ro@nettime.org http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro --> arhiva: http://amsterdam.nettime.org/