[Nettime-ro] bibliotec@ 9 - septembrie 2007

[Alin Cristea <alinpm@yahoo.com>]

bibliotec@ 9 ? septembrie 2007
   
  Buletin informativ despre diferite carti. Se distribuie prin email la 300 de adrese in data de 6 a fiecarei luni.
   
  Pentru abonament gratuit, trimiteti un mesaj cu titlul ?biblioteca? la alin@cristea.com 
  Pentru renuntare la abonament trimiteti un mesaj cu titlul ?sfirsit biblioteca?
   
   
  Toba de tinichea ? Günther Grass
  Un veac de singuratate ? Gabriel García Márquez
  Ulise ? James Joyce
   
   
  Toba de tinichea ? Günther Grass
   
  ?Cel mai mare roman scris de un autor contemporan.? (John Irving)
   
  Din discursul Comitetului Premiului Nobel, cu ocazia decernarii Premiului Nobel pentru literatura lui Günther Grass, in 1999:
   
  ?Cind Günther Grass a publicat Toba de tinichea, in 1959, literaturii germane i-a fost acordat, parca, un nou inceput, dupa decenii de distrugere morala si lingvistica. In paginile romanului, Grass reinventeaza lumea disparuta din mijlocul careia a tisnit forta sa creatoare ? Danzig, orasul natal, asa cum si-l aminteste din anii copilariei, inaintea catastrofei razboiului. El isi asuma sarcina imensa de a reexamina istoria contemporana prin evocarea a tot ceea ce a fost tagaduit ori omis: victimele, invinsii si minciunile pe care oamenii s-au straduit sa le uite pentru ca, la un moment dat, au crezut in ele. In acelasi timp, romanul sparge granitele realismului, avindu-l drept personaj principal si narator pe un pitic inzestrat cu o inteligenta infernala, un monstru care-si subjuga semenii cu ajutorul unei tobe de jucarie. Nu este deloc hazardat sa afirmam ca Toba de tinichea va deveni una dintre cele mai durabile opere literare ale secolului XX.?
   
  Nora Iuga: ?Toba de tinichea e un document unde se desfac labirinturile istoriei in care individul e prins ca un soarece speriat si alearga bezmetic sa gaseasca o iesire ce intirzie sa se arate si, cind se arata, nu e niciodata aceeasi. In afara de Ulise, cartea lui Joyce, Toba de tinichea a fost pentru mine cea mai inalta scoala de proza si, culmea, de umanitate, desi unii il considera pe Grass prea cinic si prea mizantrop. Textul lui Günther Grass ascunde nu o patima, ci toate patimile pe care le poate avea un om: si pofta, si desfrinarea, si hotia, si blasfemia, si batjocura, si umilinta, si minciuna, si rusinea.?
   
  William Totok: ?Ca nici un alt scriitor postbelic, Grass a polarizat armata criticilor germani datorita faptului ca el a tratat diversele teme de actualitate dintr-un unghi totdeauna original. Unii l-au apreciat tocmai pentru abordarea curajoasa a unor teme considerate tabu, altii, in schimb, i-au reprosat excesele de subiectivism literar, vorbind despre interpretari unilaterale ale unor realitati complexe, privite dintr-o perspectiva tributara stingii intelectuale. [?] Indiferent ce i s-ar reprosa lui Grass, el s-a dovedit a fi cel mai important cronicar literar al perioadei postbelice germane. Povestirile sale, inspirate din dramele si tragediile unor oameni ai secolului 20, sint marturii literare care au contribuit la intelegerea devierilor si orbirilor politice, a tentatiei totalitare care, temporar, a transformat Germania intr-o tara a barbariei.? (Observator cultural, Nr. 107, 12-18 martie 2002)
   
  Günther Grass: ?Pentru mine, politica si literatura nu au fost niciodata contrarii care se exclud: limba in care scriu sufera de politica; tara in care scriu indura din greu consecintele politicii sale; cititorii cartilor mele sint, ca si mine, autorul, marcati de politica. Ar avea prea putin sens sa caut idile apolitice, caci, pe nesimtite, chiar si metaforele lunii au devenit macabre."
   
  Toba de tinichea, romanul care a socat Germania si a devenit un bestseller international, a fost ecranizat in 1979 de regizorul Volker Schlöndorff. Pelicula a primit Palme d'Or la Festivalul de la Cannes si Premiul Oscar pentru cel mai bun film strain. 
  
   
   
  Un veac de singuratate ? Gabriel García Márquez
   
  ?Un veac de singuratate este prima opera literara de la Cartea Facerii incoace care ar trebui citita de intreaga omenire.? (New York Times)
   
  Mario Vargas Llosa: ?Aparitia Unui veac de singuratate reprezinta un eveniment literar de exceptie: prin stralucitoarea sa prezenta, acest roman, care are meritul rar intilnit de a fi simultan traditional si modern, american si universal, pulverizeaza lugrubele afirmatii dupa care romanul ar fi un gen secatuit, pe cale de disparitie. In afara de faptul ca a scris o carte admirabila, Gabriel García Márquez a reusit sa stabileasca o filiatie narativa intrerupta cu secole in urma, sa reinvie notiunea cuprinzatoare, generoasa si magnifica a realismului literar de care dispuneau intemeietorii genului romanesc in Evul Mediu [?], sa se ia la intrecere, de la egal la egal, cu realitatea insasi, sa incorporeze romanului tot ceea ce exista in comportamentul, memoria, fantezia sau cosmarurile oamenilor, sa faca din naratiune un obiect verbal care sa reflecte lumea asa cum este ea: multipla si oceanica.?
   
  Julio Cortázar: ?García Márquez aduce inca o dovada peremptorie a faptului ca imaginatia, la potentialul creator maxim, a patruns triumfator in romanul sud-american, eliberindu-l de plicticoasa misiune, asumata pina nu de mult cu incapatinare inerta, de a parafraza cronica evenimentelor. Numai astfel, inventind, numai astfel, cucerind teritorii privilegiate si amenintatoare ca Macondo, vom ajunge la o independenta deplina.? (Laureatii Premiului Nobel pentru Literatura, Redactor: Laurentiu Ulici)
   
  Luminita Marcu: ?Márquez este poate cel mai celebru scriitor in viata, un scriitor din categoria celor care au reusit sa aiba si un urias succes de public si sa fie si apreciati la superlativ de catre specialisti pentru valoarea lor literara. In acest sens se desparte, de pilda, categoric de Paulo Coelho, care a dat nastere unui fenomen editorial ca amploare a vinzarilor, dar despre a carui valoare literara nici un critic serios nu poate sa garanteze. In schimb, despre romanul cel mai cunoscut al lui Marquez, ?Un veac de singuratate? (1967), se spune ca este cea mai buna carte scrisa in spaniola dupa ?Don Quijote de la Mancha? (1578) de Cervantes.? (Evenimentul Zilei, 13 iunie 2004)
   
  Mihu: ?De ce este ?Un veac de singuratate? o carte atit de grozava care a rezistat pe piata literara patruzeci de ani de la aparitie? Raspunsul meu ar fi urmatorul: este o carte despre niste nebuni (dupa cum singuri se caracterizeaza) insa niste nebuni simpatici. De asemenea e cartea in care nu stii ce se va intimpla in continuare, cine moare, cine traieste datorita ritmului alert al actiunii. Cartea aceasta poate fi: o cronica de familie, o prefatare a evenimentelor care au traversat Columbia (executii, rascoale, lupte civile) sau o carte despre dragoste. Observati cite posibilitati sint? Bine ati venit in realismul magic al lui Márquez. ?Un veac de singuratate? este o carte situata la granita dintre realitate si fictiune, daca vreti singura opera literara pe care o puteti lua cu voi cind veti trece dincolo.?
  (http://mihu.weblog.ro/2007-5/page!2.html)
   
   
   
  Ulise ? James Joyce
   
  Intrebat de un scriitor american de ce a ales un stil dificil, Joyce ii raspunde: "Ca sa le dau de lucru criticilor pe urmatorii trei sute de ani". Intre timp insa, stilul lui Joyce a devenit, in buna masura, stilul literaturii secolului XX. (http://ro.wikipedia.org/wiki/James_Joyce)
   
  Adrian Lacatus: ?Romanul Ulise prezinta o singura zi, cea de joi, 16 iunie 1904, din viata unor personaje ale caror drumuri se incruciseaza sau se despart, care vorbesc, isi amintesc, viseaza, beau si parcurg un anumit numar de intimplari cotidiene, psihologice si filosofice, minore sau majore, in Dublin, de-a lungul acestei unice zile si in primele ceasuri ale diminetii urmatoare. [?] Nenumaratele aluzii ale textului trimit numai intr-o anumita masura la spatiul homeric, multe dintre ele concentrindu-se asupra unor elemente crestine, scolastice, iudaice sau parcurgind aproape toate momentele esentiale ale istoriei prozei europene. Totusi, perceperea fundalului mitic este esentiala in intelegerea romanului, relatia dintre mit si reprezentarea vietii contemporane trecind dincolo de o corespondenta univoca. Dublind viata cotidiana a individului contemporan, pulverizata intr-un timp descentrat, intr-o infasurare de clipe ce nu se leaga intre ele, in anarhie, mitul devine un
 mod de a ordona, de a da sens si forma unei astfel de existente.? (111 romane celebre intr-o singura carte, coordonatori: Ruxandra Ivancescu, Ana Popescu)
   
  Vasile Cucerescu: ?Autobiografia simbolica marcheaza noua substanta a esteticii lui Joyce in relevarea spectrului identitar. Ea da posibilitatea de a plonja in povestire, naratiune, de a transpune propriul eu intr-un eu estetic cu o identitate bine conturata din punct de vedere etnopsihologic si socio-literar: ?Autobiografia proiecteaza, mai intii de toate, atmosfera unui oras, si nu a unui oras oarecare, ci a Dublinului, un oras irlandez, intr-un moment caracteristic vietii intelectuale, confruntarilor ideologice din epoca renasterii irlandeze?. La aparitia romanului Ulise, G. B. Shaw l-a numit, fara ezitare, ?un document onest? al Dublinului. E mai mult decit un document, e o harta a Dublinului. Trebuie sa recunoastem ca problema unei traiectorii reale a orasului ramine inca neelucidata. Nu numai Ulise, calatoria care concentreaza intr-o singura zi, cea de 16 iunie 1904, anul de ratacire al Odiseului modern in vastul spatiu al Dublinului, ci si Oameni din Dublin,
 Portretul artistului in tinerete, Finnegans Wake constituie intinderi a caror harta reala genereaza probleme controversate.?
  (http://st.ulim.md/download/icfi/publicatii/lecturi_filologice_nr2/articole/3/3.4v_cucerescu_j_joyce_identitate_irlandeza.pdf)
   
  Serena Leoveanu: ?Joyce nu are incredere neconditionata in adevarul individual si subiectiv al mintii, precum Virginia Woolf, de exemplu, in romanele careia punctul de vedere al personajelor este si punctul ei de vedere, deci un monolog interior total. La Joyce, monologul interior reprezinta o perspectiva limitata, depasita prin neimplicarea bine-cunoscuta si prin incercarea de a atinge cel mai mare grad posibil de dramatizare, inclusiv cu ajutorul monologului interior, care, ca orice arta, dramatizeaza constiinta, adevarul mintii. [...]   Utilizarea tehnicilor artistice de catre Joyce, precum si stilul sau poetic ilustreaza o tendinta pronuntata in afara stilului narativ propriu-zis, caracteristic romanului traditional. ?Tehnica? lui Joyce inseamna a vedea ?lumea intr-un graunte de nisip? (William Blake), fapt pe care l-a realizat renuntind la cliseele de limbaj si la structurile prea bine cunoscute ale unei limbi inchistate in canoanele literare ale secolul al XIX-lea.
 O lume romanesca siesi suficienta care nu se bazeaza pe standarde public-acceptate.?
  (http://www.akademia.ro/articole.php?view=77)
   
  Razvan Andrei: ?Marile constructii literare care au influentat proza secolului al XX-lea sunt putine. Pe primul loc ar fi Doamna Bovary, a lui Flaubert, urmeaza In cautarea timpului pierdut, de Proust si insolitul roman al lui James Joyce (1822-1941), Ulise. Cititorului grabit de astazi, cautatorului de indiscretii egolatre si de umori revarsate in pagina cu cea mai naturala lipsa de simt estetic si cultura, acest roman ii va starni repulsie si probabil ca il va tine in biblioteca personala, necitit dar la vedere, ocupandu-se pe mai departe cu lectura cartilor in care se poate regasi. Ulise nu este un roman frumos in sensul comun al termenului si nu se citeste ca orice alt roman. Intr-un sens este o constructie monstruoasa, dar daca cititorul nu citeste numai pentru a se identifica cu personajele, ci se dedica lecturii artistice, creatoare, atunci cartea ii poate oferi delicii la care nu a sperat vreodata.? 
  (http://www.rostonline.org/rost/mai2007/ulise.shtml)
   
   
   
  PUBLICITATE ? Editura Corint
   
  Daniel Cristea-Enache, Convorbiri cu Octavian Paler, Editura Corint, Bucuresti, 2007
   
  Bestseller vindut in peste 13.000 de exemplare in 2 luni.
   
  www.edituracorint.ro/shop/item.asp?itemid=891 
   
   
  Dan C. Mihailescu: ?O carte cu adevarat testamentara, pentru a carei idee Daniel Cristea-Enache nu poate fi felicitat indeajuns. [...] Daniel Cristea-Enache a perceput bine si generos navalnicul impuls confesiv care l-a dominat irepresibil dintotdeauna pe Octavian Paler.?
   
  Nicolae Coande: ?Cartea de convorbiri realizata impreuna cu criticul literar Daniel Cristea-Enache este aidoma testamentului spiritual al unui scriitor pentru care depozitia de constiinta era un imperativ absolut, ceva din specia datoriei intelese ca un comandament moral mai presus de accidentele vietii. [...] Este meritul lui Daniel Cristea-Enache, un interlocutor atent, nuantat, calin si precis in acelasi timp in raporturile cu O. Paler, de a-l fi ?sedus? pe scriitor cu intrebari care necesita urgenta unor raspunsuri atent cumpanite.?
   
  Eugen Simion: ?Ce-i interesant, ce-i frumos, ce-i profund moral In confesiunea pe care Daniel Cristea-Enache stie sa i-o provoace este faptul ca Paler nu se scoate din ecuatie, cind este vorba de istoria postbelica. Vreau sa spun: nu se victimizeaza, nu-si face dosar de disident, isi asuma cinstit compromisurile pe care le-a facut, incearca sa inteleaga mecanismele unei istorii complexe.?
   
   
   
  Reviste electronice   
   
  revist@ ? grupaj din principalele reviste culturale. ?Revista lui Alin este un soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic ? paginile aurii ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!" (Alex. Leo Serban). 
   
  cinem@ ? grupaj cu informatii si comentarii despre cele mai bune filme de pe posturile TV . ?In societatea de astazi care cunoaste o expansiune uriasa a vizualului in cele mai diverse si neasteptate forme, a invata sa privesti devine o necesitate practica.? (Mircea Vasilescu)
   
  no comment ? un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura-casca. ?Fiecare manipulat trebuie sa aiba cel putin un minut pe zi de ?No comment?, intr-o tara ca a noastra unde in fiecare tramvai de mult scrie clar: ?manipulantul nu sta de vorba cu pasagerii?.? (Radu Cosasu)
   
   
  Pentru abonament gratuit mentionati optiunile intr-un mesaj la alincristea@thymos.ro 
  Pentru renuntare la abonament mentionati ?sfirsit? linga optiuni
   
  Cele trei newslettere saptaminale se afiseaza pe site-ul de puzzle cultural www.thymos.ro 
   
   
  ?Trei portaluri culturale de frecventat: Thymos: puzzle cultural, Romania culturala si LiterNet.ro?
   
  (http://doro.weblog.ro/2006-8-1.html)
   

       
---------------------------------
Building a website is a piece of cake. 
Yahoo! Small Business gives you all the tools to get online.
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/