[Nettime-ro] ADUCETZI-VA CIORAPII IMPUTITI LA PARADIS GARAJ

[Claudiu Cobilanschi <cobilanschi@gmail.com>]

imagini si text aici <http://aerobix.blogspot.com>

*ADUCETZI-VA CIORAPII IMPUTITI LA PARADIS GARAJ si o sa ii spalam, uscam si
parfumam aromaterapeutic impreuna!!!*

04.08.2010 // 19.00 // OVERTIME

In anii 30' Gheorghe Orwell zicea "Adevaratul secret al distinctiilor de
clasa in Occident e exprimat prin trei cuvinte infioratoare... clasele de
jos put."

Normele olfactive dicteaza si azi felurite tipuri de discriminare rasiala,
etnica sau de clasa. Minoritatile, emigrantii, azilantii si toti
indezirabilii devin rapid urat-mirositori pentru nasul majoritatii. O
majoritate care se simte aproape inodora, fara miros propriu, curatita,
parfumata si sanatoasa. "Bai imputitule!" este o injuratura care se bazeaza
pe o ierarhie a spalatului, igienei corporale si parfumatului din belsug.
Parfumul si detergentul fin este apanjul claselor superioare care reusesc sa
isi aleaga mirosul potrivit (in functie de ordinea spalatului, epilatului,
orele zilei, etc) si sa isi mascheze mirosul propriului corp cu ajutorul
unei chimii sintetice semnate de artistii bunelor maniere olfactive.
In trecut anti-semitismul in Polonia si in alte tari din estul europei era
exprimat prin scarba fata de mirosul usturoiului. Mirosul facea jocul murdar
al discriminarii si prejudecatilor. Si in America emigrantii italieni sau
est-europeni veniti din zonele cele mai sarace ale continentului European au
fost imediat etichetati ca "put a usturoi", ca sunt niste nespalati si
imputiti. Din start noii veniti au fost discriminati olfactiv de restul
populatiei civilizate asezate (nu cu mult timp inainte) pe coasta de est si
au fost carantinati ca prost-crescuti, sarantoci, "mancatori de ustori". Sa
fi puturos si sa puti sunt practic injuriile si blestemele societatii
industriale, hiperactive, igienizate si speriate de mirosurile alungate la
marginea bideului si masinii de spalat.
Chiar si in societatile democratice, nasul e folosit in continuare ca un fel
de detector infailibil al mizeriei, imputiciunii, saraciei si jegului. Toate
clasele de jos de la orase, cartierele sarace, favelas put. Fie ca e vorba
de lumpenproletariat fie despre muncitorul zilier, oameni din zone rurale,
cersetori, aurolaci, gunoieri - toti sunt discriminati ca urat-mirositori de
catre castele urbane care cauta un fel de superioritate olfactiva. Nasurile
fine moderne sunt cele care decreteaza ce parfum e ieftin/tzopesc, ce miros
e scarbos si insuportabil si ce te face dorit si iubit.
Picioarele imputite sunt si ele considerate un fel de blestem al claselor de
jos si un fel de simbol al pauperitatii si saraciei aproape inscrisa in
biologia celulara si flora bacteriana proprie. Schimbam continuu perechile
de ciorapi de frica sa nu ne miroasa cineva picioarele. Daca ne miros
picioarele s-ar putea sa pierdem un iubit/iubita, un partener de afaceri, un
prieten/prietena buna, un tovaras de calatorie, un posibil admirator.
Picioarele imputite intr-o sala de cinema devin mai importante decat filmul
din cauza ca ele ne aduc aminte de cine e acolo cu noi in sala, ca suntem
defapt intr-o sala, ca sala este populata de fiinte vii puternic
mirositoare. Carnivorele, atat marile feline cat si rudele lor canidele
miros foarte puternic in starea lor salbateca. Se stie ca toate animalele de
prada au mirosuri extrem de puternice cu care isi marcheaza teritoriul,
mirosuri pe care obisnuiesc sa le amplifice raspandindu-le in jur sau pe
propriul corp cu grija. Avem la randul nostru atatea glande sudoripare in
palma si in talpa tocmai ca sa lasam urme olfactive, sa putem trasa trasee
in urma noastra. In plus ascundem in ciorapi adevarate laboratoare de
parfumerie naturala malodoranta, colonii de bacterii prietenoase care
sintetizeaza harnice molecule odorante la comanda in microclimatul de stofa
caldut si umed al ciorapului.

http://erwin-lessler.tumblr.com/

_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/