teodor graur on Fri, 4 Mar 2011 22:39:19 +0100 (CET) |
[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]
[Nettime-ro] Reminder MÅR show |
Ãn curÃnd, la Muzeul ÅÄranului RomÃn Åi galeria Recycle Nest BucureÅti: BALCANIAN XXI (reciclare Åi meÅterealÄ) Un proiect de Teodor Graur; curator Erwin Kessler. Vernisaj MÅRÂ-Â17 Martie; Recycle Nest - 22 Martie, orele 18.00.   Â  Teodor Graur:  Omul din Balcania*  Este un bÄrbat cu capacitÄÅi multiple, Ãn stare sÄ gÄseascÄ soluÅii la tot felul de probleme cu care se confruntÄ: este MeÅterul. De aceea e vÄzut ca un salvator al comunitÄÅii. Familia are Ãn el un sprijin permanent. Orice soÅ Åi tatÄ e la noi Åi âmeÅterâ Ãn casÄ. GeneraÅii de taÅi responsabili s-au succedat prin viaÅÄ Åi timp, aducÃndu-Åi contribuÅia la naÅterea arhetipului. Astfel a apÄrut El â cel dÄruit, talentat, dotat. Priceperea sa Ãn mai multe domenii (de la mecanicÄ la construcÅii Åi instalaÅii, de la grÄdinÄrit la motoare) este de naturÄ empiricÄ â se moÅteneÅte din tatÄ Ãn fiu â Åi nu rezultatul instrucÅiei primite Ãn ÅcoalÄ, Balcanianul fiind mai degrabÄ un autodidact. Aplecarea spre lucruri practice e la el o chestiune de pasiune. Cu ea a trecut prin perioada totalitarÄ Åi prin istorie, folosindu-se mereu, cu ingeniozitate, de context. CÃnd a fost obligat sÄ aibÄ o slujbÄ la stat, angaja cu abilitate uneltele Åi materialele de la âserviciuâ pentru lucrÄri personale; ajuns Åomer, Ãn vremea economiei de piaÅÄ capitaliste, gÄsea de lucru la ÃntÃmplare, oferindu-Åi serviciile Ãn condiÅii avantajoase, la concurenÅÄ.  Omul e la el acasÄ Ãn Europa de est, acolo unde calificarea este o tradiÅie. Pe care tot el o contrazice Ãn mod paradoxal, din cauza nÄravurilor dobÃndite Ãn comunism. Occidentul a avut ocazia sÄ cunoascÄ, de mai multÄ vreme, tipuri de âmeÅteriâ â de la âinstalatorul polonezâ, la zidarul sau agricultorul din RomÃnia â care Ãi rezolvÄ problemele locale, Ãn mod decent. Åi economic. (Ai noÅtri s-au evidenÅiat Ãn multe meserii â reparaÅii, amenajÄri, transport Åi multe altele â dar adeseori se asociazÄ Ãn vederea comiterii de infracÅiuni, unde ÃÅi probeazÄ ingeniozitatea Ãn contracararea sistemelor sofisticate de securitate Åi control.) Ãn ce constÄ competenÅa recunoscutÄ (Åi totodatÄ superioritatea) meseriaÅilor din pÄrÅile noastre? Ei sunt capabili, fÄrÄ ajutorul unor unelte speciale, sÄ remedieze avarii Åi defecÅiuni serioase, mai ales Ãn regim de urgenÅÄ. ReparaÅiile sunt domeniul Ãn care aceÅtia exceleazÄ. O simplÄ ÅurubelniÅÄ, ca o baghetÄ magicÄ, face sÄ porneascÄ motorul gripat. Dalta Åi ciocanul, mÃnuite cu dibÄcie, salveazÄ cheltuieli de mii de euro. Asta ÃnseamnÄ cunoaÅtere, Åi denotÄ mÄiestrie, capacitÄÅi ce nu se regÄsesc Ãn sistemul de producÅie occidental, bazat pe tehnologii de vÃrf, cu utilizarea roboÅilor Åi a informaticii, Ãn care lucrÄtorul este un simplu asistent, cu rol limitat.  MeÅterul nostru are, Ãn acelaÅi timp, ÃnclinaÅii tehnice Åi artistice. Vechii greci denumeau arta, cu termenul âtechneâ; dacÄ astÄzi s-a ajuns la polarizare, iatÄ cele douÄ laturi, reunite acum Ãntr-o singurÄ personalitate. De fapt, el se considerÄ, mai de grabÄ un artist, fiindcÄ pune suflet Ãn tot ceea ce lucreazÄ. Se pregÄteÅte ca un profesionist: are un adevÄrat cult al uneltelor â âarmele luiâ â pe care Åi le procurÄ din timp, le ÃntreÅine Åi le reparÄ. La talcioc gÄseÅte scule folosite de meÅterii bÄtrÃni, ieÅiÅi la pensie. Uneori ÃÅi construieÅte singur anumite unelte, dupÄ necesitÄÅi. (SÄ inventezi realmente o unealtÄ nouÄ este util, dar poate fi Åi distractiv, Ãn acelaÅi timp.) Mereu este nevoie de mai multe ciocane diferite, de raÅpile, sfredele sau menghine, de care folosea Åi Leonardo. Manualitatea se antreneazÄ. Principiul eficienÅei, pe care Ãl urmeazÄ cu stricteÅe, spune cÄ numai lucrurile utile trebuie pÄstrate, astfel cÄ nu Åine orice fel de scule: o unealtÄ nouÄ este adusÄ doar Ãn cazul unei lucrÄri sau operaÅii deosebite. La fel procedeazÄ cu materialele; economia este semnul sub care ÃÅi desfÄÅoarÄ activitatea: orice material este refolosit Åi orice oportunitate de aprovizionare e bunÄ. Ceea ce aruncÄ alÅii, e materie primÄ utilÄ; reciclarea se face perfect, cu ingeniozitate. Acest concept ÃnseamnÄ Design, Åi este de fapt adevÄrata specializare a omului. Mai are Åi oarecari cunoÅtiinÅe de geometrie, absolut necesare atunci cÃnd lucrezi cu obiecte. GÃndirea, avÃnd o pondere majorÄ Ãn munca lui, este de cele mai multe ori trecutÄ cu vederea, considerÃndu-se (ce Åablon!) cÄ aceea e doar manualitate. Din tot ceea ce Åtie Åi poate sÄ facÄ, din punctul sÄu de vedere, el pune pe primul loc dimensiunea artisticÄ. Arta este summum, Åi meritÄ orice efort. E ambiÅia sa personalÄ, sÄ-Åi demonstreze abilitÄÅile Ãn acest domeniu. Are o idee despre perfecÅiune, pe care o urmÄreÅte cu tenacitate. De aceea, preferÄ sÄ facÄ totul de unul singur. Åi mai are ceva: conÅtiinÅa apartenenÅei la un anumit spaÅiu. E ca o soartÄ implacabilÄ - un fel de spirit brÃncuÅian Ãl urmÄreÅte Åi Ãl animÄ. Omul e o forÅÄ, fiindcÄ stÄpÃneÅte Åi transformÄ materiale diverse Ãntr-un produs nou, dupÄ fantezia sa. Fiecare lucrare nouÄ poate fi o provocare, pe care Åi-o asumÄ Ãntotdeauna. Åtie cÄ satisfacÅia reuÅitei meritÄ efortul investit.  Cu mÃinile sale puternice, ÃncÄrcate de semne vechi Åi noi (nu lucreazÄ cu mÄnuÅi, dupÄ obiceiul occidental, pentru cÄ preferÄ sÄ simtÄ formele Åi materia), se bucurÄ de apreciere din partea femeilor, care ÃnÅeleg instinctiv cÄ au de a face cu un bÄrbat deosebit, capabil sÄ priceapÄ Åi sÄ rezolve orice problemÄ.  Pe vremea copilÄriei, de CrÄciun, una din sarcinile tatei era fixarea pomului Ãn stativ, douÄ elemente care nu se potriveau niciodatÄ. Problema consta Ãn diferenÅa geometricÄ dintre trunchiul bradului â baza mare a unui con, Åi forma suportului â un trunchi de piramidÄ inversat. SoluÅia era âascuÅireaâ trunchiului pentru a putea ÃncÄpea fix, Ãn stativ. Noi, bÄieÅii, aÅteptam ÃnsÄ cu nerÄbdare momentul cÃnd, dupÄ sÄrbÄtori, brazii deveniÅi inutili, erau scoÅi din casÄ. Atunci puteam sÄ-i transformÄm dupÄ voie Åi imaginaÅie, Ãn lÄnci Åi sÄbii, pentru a deveni la rÃndul nostru, spadasini. Sunt jucariile cele mai grozave de care Ãmi amintesc. Era pe la Ãnceputul deceniului Åapte Ãn Romania, Åi eram ecologiÅti, cu anticipaÅie. Despre reciclare nu era nici o vorbÄ.  (Noiembrie, 2010)   *Balcania â Teritoriu limitrof, a cÄrui Ãntindere Åi hotare sunt ÃncÄ Ãn discuÅie. Acesta Åine de Europa, cu care se aflÄ Ãn relaÅie de colaborare, Ãn sensul furnizÄrii unor servicii importante: B filtreazÄ afluxul de non-europeni Åi produsele de contrabandÄ; este zonÄ de tranzit pentru gaze naturale; ofera mÃnÄ de lucru calificatÄ. B protejeazÄ Åi deserveÅte Europa, de secole. _______________________________________________ Nettime-ro mailing list Nettime-ro@nettime.org http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro --> arhiva: http://amsterdam.nettime.org/