Irina Radu on Tue, 5 May 2015 11:46:59 +0200 (CEST)


[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]

[Nettime-ro] Scrisoare deschisÄ despre strategia culturalÄ Èi creativÄ a capitalei 2015-2025


Scrisoare deschisÄ despre strategia culturalÄ Èi creativÄ a capitalei
2015-2025, Ãn rezumat: felicitÄri, critici, argumente, propuneri, orientate
Ãndeosebi spre aria artelor vizuale.

Ãn primul rÃnd felicitÄri Arcub pentru aceastÄ iniÈiativÄ Èi sper cÄ acest
demers va fi unul viu, deschis propunerilor astfel ÃncÃt sÄ-Èi atingÄ
scopul menit.

DeÈi este un material complex, analitic, iatÄ prima Èi cea mai importantÄ
observaÈie criticÄ la conÈinutul acestui material aÈa cum este el acum:

Imediat ce priveÈti Ãn detaliu, realizezi cÄ nu are la bazÄ starea realÄ â
comparativÄ a scenei cultural-artistice din capitalÄ, nici o comparaÈie
(care ar trebui sÄ ne indice exemple, modele Èi Èeluri) cu situaÈiile
culturale ale altor capitale europene. O comparaÈie succintÄ, aplicatÄ pe
fiecare domeniu, de la oraÈe din Europa centralÄ ori blocul ex-comunist:
Budapesta, VarÈovia, Praga, Viena, Berlin, la modele "de vis" ca Londra Èi
Paris, respectiv alte oraÈe din ÈarÄ precum Cluj, Sibiu Èi TimiÈoara, ar fi
evidenÈiat adevÄrata dimensiune a provocÄrii, a pretenÈiilor pe care ar
trebui sÄ le avem ca cetÄÈeni ai capitalei de la strategia de dezvoltare
culturalÄ. ComparaÈiile ar fi condus la o analizÄ SWOT mai realistÄ, mai
incisivÄ, cu propuneri mai curajoase (ar fi de evitat irosirea acestui
demers Ãn soluÈii minore). Sper cÄ operatorii culturali activi, care au
realizat ceva vizibil Ãn ultimii ani, vor putea sÄ intervinÄ, sÄ sprijine
corecÈiile, idea unui demers viu. ÃncÄ putem profita de aceastÄ
oportunitate deschisÄ de Arcub prin intermediul dezbaterii Èi amendÄrii
corecte a acestui document. Cred cÄ nu trebuie sÄ aÈteptÄm anul 2021 pentru
a deveni capitalÄ culturalÄ europeanÄ, Èinta ar trebui sÄ fie chiar 2016!
Capitala poate profita de un "boom", de beneficiile conjuncturii favorabile
(care Ãn acest moment e exploatatÄ la minimum: public potenÈial imens,
investiÈii Èi infrastructurÄ fÄrÄ egal in ÈarÄ) sÄ scurtcircuiteze traseul.

IatÄ doar cÃteva exemple, din aria artelor vizuale, care mi-au atras
imediat atenÅia:

DeÈi materialul consemneazÄ slaba dezvoltare a publicului, dezinteresul, se
menÈioneazÄ, subliniat parcÄ cu mÃndrie, circa 75.000 vizitatori anuali la
MNAR, dar abea cÃnd comparÄm cu o plajÄ elasticÄ de la 10 milioane de
vizitatori anual la Luvru, la cei 300.000 ai Muzeului Brukenthal Ãn Sibiu
avem dimensiunea exactÄ a dezastrului Èi un prim obiectiv, de cel puÈin
300.000 de vizite pe an, pentru a urca progresiv la peste 500.000 de vizite
anual. Materialul nu menÈioneazÄ numÄrul de vizitatori la MNAC, din cÃte
Ètiu, este de 20-30.000 anual comparativ cu 5 milioane la Tate, ar trebui
ca MNAC sÄ ÈinteascÄ Ãn orizontul imediat 150.000 de vizite. Se mai
menÈioneazÄ 15.000 vizitatori la Art Safari, sÄ visÄm oare la cei 75.000 de
vizitatori la Frieze Ãn condiÈiile Ãn care nici nu se mai puteau cumpara
bilete, capacitatea maximÄ fusese atinsÄ? Ãn BucureÅti existÄ doar 40
muzee, centre, galerii Èi spaÈii de artÄ contemporanÄ active tot anul (nu
adaugÄm aici inutil, derutant, cafenele cu pereÈi) Ãn comparaÈie cu peste
400 Ãn Berlin. Iar dacÄ adunÄm toate vizitele din aceste spaÈii dar Èi din
celelalte muzee Èi galerii de artÄ (veche - postmodernÄ) reiese cÄ mai
puÈin de 5% dintre bucureÈteni viziteazÄ mÄcar o datÄ pe an o expoziÈie de
artÄ.

(Mai multe comparaÈii inspiraÈionale la nivel naÈional Romania vs. EU, pot
fi gÄsite aici:
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_399_fact_ro_en.pdf)

AvÃnd la bazÄ aceste comparaÈii, strategia ar trebui sÄ fie Èi un document
de poziÈie, un document manifest, un instrument de conÈtientizare pentru
societate, factorii politici Èi birocratici Èi operatorii economici de pe
scena capitalei Ãn ce priveÈte starea realÄ, (relativ) precarÄ, Ãn care se
gÄsesc multe dintre ariile culturale Èi artistice (ca sÄ nu generalizez)
din punctul de vedere al finanÈÄrii, organizÄrii Èi, implicit, al
rezultatelor. DeÅi cultura Åi arta au un rol esenÅial, vital Ãntr-o
societate, Ãn civilizarea societÄÅii, ele nu se bucurÄ, Ãn capitalÄ, de
preÅuirea Åi susÅinerea de care au atÃt de mare nevoie. Operatorii
culturali activi din capitalÄ au o acutizatÄ Èi cronicizatÄ nevoie de
finanÈare pentru programele lor. Ãn schimb, Ãn lipsa acestor comparaÈii,
documentul riscÄ sÄ parÄ doar un material lipsit de vitalitate, pentru un
BucureÈti deja autosuficient, Ãn care doar corectÄm niÈte mecanisme
ÃmpÄmÃntenite greÈit, de parcÄ am fi deja Londra... Din pÄcate aceastÄ
autosuficienÈÄ bucureÈteanÄ defineÈte prea mulÈi dintre actorii
nomenclaturii scenei culturale de azi.

Responsabilizarea culturalÄ a operatorilor economici care ÃÈi desfÄÈoarÄ
activitatea Ãn capitalÄ, Ãn special a celor care furnizeazÄ facilitÄÈile de
bazÄ, lunar, de care suntem dependenÈi (electricitate, gaze, ÃncÄlzire,
internet, cablu tv, apÄ, salubrizare, telefonie, banci) ar trebui sÄ fie un
punct cheie: cultura Åi arta contribuie la ridicarea nivelului de
civilizaÅie Åi deci indirect la apariÅia unui surplus; o parte din acest
surplus creat de societate ar trebui redirecÅionat cÄtre operatorii
culturali, artiÅtii Åi comunitÄÅile artistice care au nevoie de el. Ãn
fine, direcÅionarea acestui surplus cÄtre institute/instituÅii care
sprijinÄ artele contemporane, artiÅti Åi comunitÄÅi artistice, devine cheia
cÄtre continuitatea dezvoltÄrii cultural-artistice. (AÈ fi tentat chiar sÄ
pledez pentru ÃnfiinÈarea unei taxe locale, taxa culturalÄ, aplicabilÄ
operatorilor economici amintiÈi mai sus, acceptabil de micÄ, de doar 0.1%
din ÃncasÄrile realizate, taxÄ care s-ar constitui dar ar fi plÄtitÄ cÄtre
Arcub doar dacÄ societÄÈile respective nu sponsorizeazÄ direct cu suma
constituitÄ proiecte cultural-artistice Ãn capitalÄ, desigur Ãn afara
programului lor de brand, adicÄ sponsorizÄri ale unor programe izvorÃte din
necesitÄÈile Èi efervescenÈa scenei culturale, nu programe inventate doar
pentru nevoia de promovare a brandului societÄÈii. Ãn alte capitale, cu
care tindem sÄ ne comparÄm cultural, toate corporaÈiile au programe de
sponsorizare a culturii de la muzee, festivaluri, expoziÈii, spectacole la
crearea unor importante colecÈii de artÄ contemporanÄ, sprijinind astfel
comunitÄÅile artistice. Ãn acele capitale, implicarea acestor corporaÈii se
face pentru prestigiu Èi din ÃnÈelegerea profundÄ a necesitÄÈii pe care o
reprezintÄ dezvoltarea cultural - artisticÄ a societÄÈii. Este momentul
oportun sÄ fie ajutaÈi sÄ ÃÈi facÄ mult mai bine simÈitÄ prezenÈa Èi Ãn
BucureÈti.)

Pentru cÄ bugetul Arcub este de fapt mic raportat la nevoile de finanÈare
realÄ a culturii Ãntr-o capitalÄ demnÄ de arhipelagul cultural european,
acesta ar trebui prioritizat pe urmatoarele direcÈii de sprijinire a unei
dezvoltÄri durabile, sustenabile, a unor valori autentice (fÄrÄ a contesta
unele dintre direcÈiile prevÄzute Ãn material, cel puÈin Ãn aria artelor
vizuale multe dintre ele sunt fie secundare, fie minore):

DirecÈiile prioritare de finanÈare (Èi artele vizuale)

- Infrastructura cultural-artisticÄ incluzÃnd aici muzee, Ècoli Èi centre
de arte contemporane, publice ori independente, cu condiÈia ca acestea sÄ
respecte anumite principii de bazÄ precum: instituÈiile Èi activitatea lor
sÄ fie reorganizate, coordonate Èi conduse cu implicarea realÄ a unui bord
consultativ relevant pentru aria Ãn care activeazÄ; sÄ aibÄ activitate cu
mecanisme decizionale transparente, care se Ãnscriu coerent Ãn propriul
program pe termen lung; sÄ aibÄ proiecte reale Èi relevante de mediere Èi
educaÈionale; sÄ aibÄ o realÄ promovare, parteneri media relevanÈi, astfel
ÃncÃt informaÈia despre activitatea finanÈatÄ chiar sa ajungÄ Ãn timp util
la majoritatea publicului potenÈial Èi sÄ atragÄ public nou. (S-ar putea
gÃndi chiar un model de sprijin financiar parÈial, acordat cÃt mai
democratic, pentru chiria spaÈiilor specific expoziÈionale, permanente, din
arta contemporanÄ)

- CofinanÈarea proiectelor cultural-artistice vii Èi cu impact relevant Ãn
aria Ãn care activeazÄ, care au nevoie de o mÃnÄ de ajutor pentru a deveni
sustenabile; contribuÈia la bugetul evenimentului ar trebui sÄ fie mai micÄ
ÃnsÄ de o treime din acesta, favorizÃnd astfel organizaÈiile cu
autofinanÈare Èi gÄsirea surselor alternative de finanÈare, ajutÃnd Ãn
acest fel proiecte care trÄiesc, sunt validate, dar au nevoie de sprijin
pentru a supravieÈui, Ètiind cÄ Ãntreprinderile culturale vii se zbat la
pragul sustenabilitÄÈii (studiul prevede Ãn actuala forma Ãncurajarea
atragerii de fonduri private, sponsorizÄri, prin instituirea unei forme de
contribuÅie constituite din 50% surse private - 50% fonduri puse la
dispoziÅie de autoritÄÅile publice doar pentru obiectivele culturale
prioritare: dezvoltarea tipurilor de public, accesul la culturÄ).

- Proiectele de educaÈie culturalÄ cu impact major, care au un public-ÅintÄ
de mii de persoane, precum generalizarea unui program, Ãn colaborare cu
inspectoratul Åcolar, care sÄ aducÄ elevii, periodic, Ãn muzeele de artÄ,
inclusiv contemporanÄ, cu mediere (pentru cÄ arta are puterea de ne
dezvolta capacitÄÅile dincolo de limitele cu care am fost ÃnzestraÅi, iar
arta contemporanÄ Åi, Ãntr-un mod mai general, estetica contemporanÄ sunt
un mediu optim de dezvoltare personalÄ, stimulÃnd creativitatea Åi
capacitatea noastrÄ, a celor expuÅi, de a gÄsi soluÅii inovatoare la
provocÄrile actuale; mai mult, ÃntÃlnirea cu arta de valoare autenticÄ, Ãn
muzee, centre Åi galerii va da creativitÄÅii, pe care se pune atÃta accent,
un plus de profunzime, de consistenÅÄ, avÃnd Ãn vedere uÅurÄtatea ce dominÄ
ariile creative din zilele noastre). Din nou, Ãn material se aduce Ãn
discuÅie doar continuarea/susÅinerea activitÄÅilor unor ong-uri eroice,
necesare, chiar vitale, dar cu efect minor Ãn comparaÅie cu necesitÄÅile.

- FinanÈarea producÈiei centrelor de artÄ contemporane pentru proiectele de
artÄ experimentalÄ Åi interdisciplinarÄ (âlaboratoareâ), cu condiÅia ca ele
sÄ respecte desigur principiile enumerate la prima direcÅie de finanÅare.
Gradul mare de subiectivitate inclus Ãn creaÅia artisticÄ ÃngreuneazÄ
transmiterea mesajului artistic. Barierele de naturÄ financiarÄ nu fac
decÃt sÄ sporeascÄ dificultatea comunicÄrii dintre artist Åi public. La
dificultatea de expresie Åi atingere a publicului-ÅintÄ adÄugÃndu-se
elementul financiar, majoritatea formelor de artÄ se chinuie sÄ
supravieÅuiascÄ, iar anumite forme de artÄ devin din ce Ãn ce mai orientate
spre comercial. De aceea, nevoia de susÅinere financiarÄ este cu atÃt mai
importantÄ (Åi permanentÄ) mai ales pentru formele de artÄ al cÄror mesaj
este mai dificil de transmis publicului larg, dar reprezintÄ avangarda
cultural-artisticÄ (echivalentul cercetÄrii Ãn ÅtiinÈÄ).

- FinanÈarea programelor axate pe schimburi culturale cu alte capitale din
arhipelagul cultural european (incluzÃnd schimburi de rezidenÅe artistice,
schimburi de expoziÈii, invitarea unor curatori internaÈionali renumiÈi sÄ
realizeze expoziÈii de grup cu artiÈtii din scena de artÄ contemporanÄ din
capitalÄ, s.a.m.d.). Materialul actual propune doar crearea unor rezidenÅe
pentru artiÈti din alte oraÈe.

- FinanÈarea unor publicaÅii culturale reprezentative cu un focus major pe
scena de artÄ a capitalei, hÄrÈi culturale dedicate, de exemplu publicarea
unui ghid lunar (Èi a unei hÄrÈi) a muzeelor, centrelor, galeriilor Èi
spaÈiilor de artÄ contemporanÄ active, cu expoziÈiile curente, care sÄ fie
distribuit Ãn toate unitÄtile publice culturale, precum Èi Ãn aeroport,
hoteluri, restaurante È.a.m.d.; materialul actual nici mÄcar nu include un
traseu al artei contemporane Ãn lista traseelor tematice: un traseu ghidat
complet de douÄ zile prin spaÈiile formale Èi informale de artÄ
contemporanÄ din capitalÄ ar fi de asemenea necesar.



Disclaimer:

Acest material, chiar dacÄ Ãntr-un ton mai general, este scris din prisma
unui operator cultural din aria artei vizuale contemporane, avÃnd o
competenÈÄ axatÄ Ãn aceastÄ arie, pe lÃngÄ competenÈe relativ limitate la
cele ale unui spectator consumator Ãn celelalte arii. Inaugurat Ãn 2012,
Aiurart este un spaÅiu non-profit dedicat diversitÄÅii mediilor de
exprimare din arta contemporanÄ, la confluenÅa dintre un spaÅiu deschis
proiectelor curatoriale Åi o galerie de artÄ. Aiurart a organizat pÃnÄ Ãn
prezent peste 50 de expoziÅii, inclusiv expoziÅii de grup cu artiÅti
internaÅionali - fÄrÄ nici o subvenÈie (ÃncÄ) de la bugetul Ministerului
Culturii, al Arcub ori AFCN - devenind astfel unul dintre cele mai active
centre de artÄ contemporanÄ din capitalÄ Èi, cred, singura instituÈie de
acest gen care prezintÄ un program confirmat de un bord consultativ
relevant. ÃntrucÃt s-a menÈionat Ãn materialul publicat spre dezbatere cÄ
am fost consultaÈi trebuie sÄ adaug cÄ, deÈi de-a lungul acestor trei ani
de activitate am avut numeroase conversaÈii convergente pe tema dezvoltÄrii
culturale a capitalei cu mai mulÈi dintre autorii acestui material deschis,
fiind de altfel legaÈi prin parteneriate Èi colaborÄri importante, nu am
fost consultaÈi oficial Èi transparent la realizarea efectivÄ a acestuia,
existÃnd, dupÄ cum se poate vedea, diferenÈe substanÈiale de viziune,
menÈionate mai sus.

Ãn fine, felicitÃnd ÃncÄ o datÄ Arcub pentru aceastÄ iniÈiativÄ, vreau sÄ
felicit Èi echipa care a demarat realizarea acestui material complex,
analitic, cu puÈine scÄpÄri (este omisÄ din analizÄ o categorie: lucrÄtorii
din sectorul public cultural, sau, Ãn orice caz, punctele lor de vedere nu
sunt relevate; de asemenea, Ãn secÈiunea media, radio-ul este omis, deÈi,
printre consultanÈi figureazÄ un responsabil al radioului public, organism
partener al majoritÄÈii evenimentelor culturale importante din
capitalÄ), pentru
toate persoanele pe care le-au invitat deja sÄ participe la consultÄri
deschise Èi nu Ãmi rÄmÃne decÃt sÄ sper cÄ vor completa acest demers
continuÃnd sÄ invite la consultÄri deschise Èi ceilalÈi actori-cheie din
scena culturalÄ a BucureÈtiului pe care nu i-au invitat ÃncÄ Èi, desigur,
sper cÄ vor continua sÄ integreze Ãn strategie punctele de vedere care apar
Èi asupra cÄrora pare sÄ existe suficient consens.

Dragi prieteni, ARCUB a lansat recent spre consultare publicÄ âStrategia
culturalÄ Èi creativÄ a BucureÈtiului 2015-2025â (
http://arcub.ro/downloads/pdf/Strategia_culturala_si_creativa_a_Bucurestiului_2015.pdf),
iar operatorii culturali ai capitalei sunt invitaÈi sÄ transmitÄ
observaÈii, sugestii, recomandÄri, pÃnÄ pe data de 1 iunie 2015, pe adresa
de e-mail: strategie@arcub.ro.
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/