ober on Fri, 13 Nov 2015 08:56:53 +0100 (CET)


[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]

[Nettime-ro] Fwd: #6 SPAÈII PUBLICE / ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ (octombrie 2015)




-------- Original Message --------
Subject: #6 SPAÈII PUBLICE / ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ (octombrie 2015)
Date: 2015-11-11 16:23
From: info <info@oberliht.com>
To: oberlist@lists.idash.org

http://biblioteca.oberliht.com/2015/11/11/buletin-6/ [1]

- â â ÑÐÑÐÐÑÐ ÐÐÐÐ ÐÐ ÑÑÑÑÐÐÐ â â -

#ÂANUNÈURI

VÄ invitÄm sÄ vizitaÈi lucrarea lui Ovidiu Anton, _Monumentul
NimÄnui_, care a fost inauguratÄ pe 31 octombrie 2015 Ãn Parcul
Zaikin (intersecÈia str. Sf. Andrei / Iv. Zaikin). Monumentul a fost
inaugurat cu implicarea activÄ a comunitÄÈii locale din jurul
Parcului, care i-a oferit artistului materiale pentru realizarea
lucrÄrii.
E un monument dedicat nimÄnui, referindu-se astfel la toate persoanele
din oraÈ care ÃncearcÄ sÄ ÃmbunÄtÄÈeascÄ calitatea vieÈii Ãn
mediul urban (de ex. locuitorii din preajma parcului Zaikin), care scriu
petiÈii cu scopul de a schimba situaÈia din interiorul parcului Èi
Ãmprejurimile lui, dar care nu sunt recunoscuÈi Èi a cÄror voci nu
sunt luate Ãn consideraÈie de cÄtre reprezentanÈii puterii
(legÄturÄ spre eveniment [2]).

PÃnÄ la 20 noiembrie 2015, Ãn noua galerie BUNCHER ai FacultÄÈii
Arte Plastice (AMTAP) poate fi vizitatÄ expoziÈia The Taste of the
City [3] realizatÄ Ãn colaborare cu studenÈii facultÄÈii. _The
Taste of the City rezultÄ dintr-un seminar de lucru artistic ce a durat
2 sÄptÄmÃni, pe parcursul cÄrora studenÈii au putut dezvolta
Ãntr-un mod colaborativ un fanzine la tema spaÈiului public
chiÈinÄuian._

 [4]

# IDEI ÈI PRACTICI

1. Proiectul â25 verde [5]â al arhitectului italian LUCIANO PIA a
reuÈit sÄ integreze Ãntr-un mod excelent verdeaÈa Ãn arhitectura
unui bloc locativ Ãn Torino. Cele 63 apartamente ale clÄdirii au
terase neregulate pe care au fost amplasate vaze cu tufiÈuri Èi arbori
de diferite dimensiuni â de la 2.5 m la 8 m.

 [6]

2. Peste 140 de tei vor fi replantaÈi [7] pe bulevardul Ètefan cel
Mare la IaÈi, Ãn RomÃnia.âAnunÈul a fost fÄcut de primarul
interimar al oraÈului, Mihai Chirica, Ãn contextul anunÈÄrii
rezultatelor consultÄrii publice ce s-a desfÄÈurat timp de o lunÄ
Ãn cartierele oraÈului. Conform datelor furnizate, din totalul de
aproape 14.250 de voturi, peste 13.300 au fost Ãn favoarea mÄsurii de
plantare a copacilor. Plantarea urma sÄ ÃnceapÄ la data de 1
noiembrie 2015. Alexandrina Dinga, reprezentant al grupului âIAÈUL
IUBEÈTE TEII [8]â a declarat pentru presa localÄ cÄ rezultatul
consultÄrii Ãn favoarea plantÄrii teilor este un semnal bun Èi
pentru alte iniÈiative care sunt dorite de ieÈeni Èi care ar trebui
luate Ãn seamÄ de autoritÄÈi. Ea a mai spus cÄ rezultatul aratÄ
cÄ reprezentanÈii municipalitÄÈii nu au avut dreptate atunci cÃnd
au susÈinut cÄ ieÈenii nu-Èi doresc replantarea teilor. Este a doua
victorie ÃnregistratÄ Ãn acest an de cÄtre societatea civilÄ dupÄ
ce, la Ãnceputul anului, primarul suspendat al oraÈului, Gheorghe
Nichita, anunÈa renunÈarea la un proiect de parcare subteranÄ care ar
fi dus la distrugerea parcului din faÈa Teatrului NaÈional âVasile
Alecsandriâ.

3. Programul de cercetare _URBAN AGE [9]_ al London School of Economics,
a investigat, timp de mai bine de 10 ani capacitatea Èi flexibilitatea
tramelor stradale din diferite oraÈe. Aspectele investigate au fost:
Ãn ce mÄsurÄ strÄzile, clÄdirile Èi spaÈiile deschise
influenÈeazÄ calitatea vieÈii din aceste oraÈe. ADN-ul spaÈial al
oraÈelor â reprezentat de blocuri Èi spaÈii deschise permite o
vizualizare a situaÈiei Èi permit sÄ evaluÄm Ãn ce mÄsurÄ
clÄdirile Èi spaÈiile deschise pe care le locuim reprezintÄ o parte
integratÄ Ãn contextul urban ori rÄmÃn izolate Èi produc de cele
mai multe ori oraÈe fragmentate Èi neprimitoare.

 [10]

4. Un interviu cu IRINA MAGDÃÈ [11], Èeful direcÈiei culturÄ a
Consiliului Municipal Lvov despre dezvoltarea oraÈului, turism, centru
Èi periferie: âLa moment vectorul de dezvoltare a turismului Ãn Lvov
intrÄ Ãn contradicÈie cu interesele locuitorilor oraÈului.
Interesele turiÈtilor Èi cele ale locuitorilor se deosebesc radical.
TuriÈtii au nevoie sÄ vadÄ locurile importante, sÄ se distreze, sÄ
mÄnÃnce gustos Èi sÄ plece. Pe ei nu-i intereseazÄ procesele mai
profunde, periferiile oraÈului â le sunt suficiente distracÈiile din
PiaÈa CentralÄ a oraÈului. Dar oraÈul Lvov ÃnseamnÄ mai mult
decÃt PiaÈa CentralÄ.
Ãn oraÈ locuiesc mai mult de un milion de oameni, cu necesitÄÈi
culturale Èi existenÈiale diferite. Sunt raioane Ãn care nu gÄseÈti
nimic â nici un centru cultural, nicio bibliotecÄ, teatru sau cinema.
Acestea reprezintÄ, din punct de vedere cultural, raioane moarte. Unica
formÄ de culturÄ pentru oamenii din aceste raioane e cea oferitÄ de
bisericÄ.â

5. Un text al lui DAVID ADLER [12] Ãn Jacobin despre deficieneÈele
implementÄrii dreptului la oraÈ Ãn Mexico. âComunitÄÈile locale
ale oraÈului Mexico City precum Èi partenerii lor Ãn cadrul statului
mexican au contribuit, fÄrÄ ÃndoialÄ, la ÃmbunÄtÄÈirea
protecÈiei sociale Ãn oras. Ãntre 1995 Èi 2010, Ãn timp ce oraÈul
a crescut cu peste 450 000 gospodÄrii, numÄrul de case cu acces la
canalizare Èi apÄ potabilÄ a crescut cu peste 400 000. Rezultatele
recensÄmÃntului aratÄ un progres similar Èi la capitolul accesului
la electricitate, frigidere, maÈini de spÄlat Èi calculatoare.
TotuÈi, modelul de comunitate pe logicÄ de proiect a eÈuat Ãn
implementarea unei viziuni colective a dezvoltÄrii urbane. Acest model
a favorizat implementarea âdrepturilor Ãn oraÈâ â drepturi
individuale, Ãn detrimentul âdreptului la oraÈ, un âproiect
comunalâ. Fixarea atenÈiei doar pe primul â pentru protecÈie
socialÄ de bazÄ â Ãl scapÄ din vedere pe al doilea â mult mai
ambiÈios Èi mai holistic.â

6. Traducerea unui articol al lui BRADLEY L GARRETT [13] despre
privatizarea spaÈiilor publice urbane: âÃn cadrul unui eveniment
recent TEDx Southampton University despre spaÅiul public Ãn Londra, am
afirmat cÄ a sosit momentul unei acÅiuni directe Ãmpotriva pierderii
de spaÅiu public â o acÅiune care sÄ aminteascÄ de drumeÅia
ilegalÄ Ãn masÄ pe platoul Kinder Scout ÃntreprinsÄ de AsociaÅia
drumeÅilor din Regatul Unit (The Ramblers) Ãn 1932, descrisÄ de Lord
Roy Hattersley ca fiind âcea mai reuÅitÄ acÅiune directÄ din
istoria britanicÄâ. Ãntreprinderea unor acÅiuni de identificare Åi
utilizare a spaÅiului public evitÄ o concentrare pe subiectul spinos
Åi, ca sÄ fiu sincer, deprimant, al spaÅiului deja pierdut. Ãn
schimb, astfel de acÅiuni se axeazÄ pe lucruri care stau Ãn puterea
noastrÄ. Geograful Don Mitchell afirmÄ cÄ spaÅiul public Ãntr-un
oraÅ supravegheat reprezintÄ mici insule de libertate Ãnconjurate de
âarhipelagul carceralâ al lui Foucault â oraÅul supravegheat. De
aici se naÅte o Ãntrebare crucialÄ: ce se ÃntÃmplÄ cÃnd micile
noastre insule de libertate nu mai pot fi distinse Ãn cadrul oraÅului?
Sociologul Richard Sennett afirmÄ cÄ spaÅiile publice private sunt
âspaÅii publice moarteâ, deoarece esenÅa convivialitÄÅii, a
spontaneitÄÅii, a ÃntÃlnirii Åi, da, acea micÄ dozÄ de haos sunt
eliminate. SpaÅiile nu mor pentru cÄ nu sunt agreabile â chiar Åi
eu mÄ bucur de trÃndÄvealÄ pe treptele de lÃngÄ canal din Granary
Square â ci pentru cÄ posibilitÄÅile de relaÅionare cu aceste
spaÅii sunt reduse la minim. âGrupurile sociale care pretind spaÅiu
Ãn zona publicÄ, care creeazÄ spaÅii publice, devin ele Ãnsele
publice prin aceste acÅiuni,â scrie Mitchell. âDe exemplu, oamenii
fÄrÄ adÄpost se pot reprezenta ca o parte legitimÄ a ÂpubliculuiÂ
doar Ãn spaÅii publice.â Oricine ÃÅi poate imagina reacÅia unui
agent de pazÄ de la Granary Square Ãn faÅa unui om al strÄzii
londonez care ÃÅi manifestÄ public nenorocirea pe gazonul lor
artificial privat.
Puterea entitÄÅilor private de a Ãmpiedica anumite activitÄÅi Ãn
spaÅii âpubliceâ Åi chiar de a bloca accesul public la acestea a
fost ÃntÄritÄ cu ocazia procesului privind protestul Occupy
(Ocuparea). La data de 14 octombrie 2011, s-a dat o hotÄrÃre
judecÄtoreascÄ prin care âse interzice Âpersoanelor strÄineÂ
intrarea, staÅionarea sau traversarea pieÅei Paternoster Squareâ.
DeÅi protestul Occupy poate pÄrea ca ÅinÃnd de trecut, acest proces
a fost important pentru cÄ a creat un precedent: protestele Ãn spaÅiu
deschis privat nu vor fi tolerate.
Nu a fost o coincidenÅÄ faptul cÄ singuraticul de la Lexicon
menÅionat mai sus a expus un cort Ãn reclama lui fictivÄ. Cortul a
devenit un totem puternic: de la Brian Haw la Occupy, acesta
simbolizeazÄ transferul sferei private Ãn cea publicÄ, Åi a ajuns
sÄ fie atÃt de temut de autoritÄÅi ÃncÃt consiliul municipal al
burgului Westminster din centrul metropolei londoneze a adoptat niÅte
hotÄrÃri Ãn 2012 menite âsÄ reglementeze utilizarea corturilor, a
altor structuri Åi echipamente de dormitâ. Adio campare urbanÄ!â

7. ALEJANDRO ARAVENA despre rÄspunderea socialÄ a arhitectului [14]:
âAhitectul poartÄ rÄspundere socialÄ. Proiectul arhitectural â
este Ãntotdeauna un rÄspuns la o Ãntrebare concretÄ. DacÄ vreÈi
sÄ oferiÈi un rÄspuns complet atunci acest component social nu
trebuie exclus Ãn nici un caz. Un produs de calitate ÃnseamnÄ sÄ nu
ne prefacem cÄ Ãntrebarea principalÄ pare mai puÈin complicatÄ
decÃt este Ãn realitate. Ea are mai multe componente â economicÄ,
juridicÄ, ecologicÄ, esteticÄ Èi comunitarÄ. Are Èi o componentÄ
politicÄ desigur. Nu existÄ nici un proiect arhitectural care sÄ nu
fie Èi o exprimare politicÄ. Chiar asemenea lucruri evidente precum
muzeele, monumentele sau casele particulare. De exemplu, arhitecÈii
care proiecteazÄ case pentru oameni bogaÈi, ÃncearcÄ sÄ elaboreze
proiecte ce rup relaÈiile cu clasele sÄrace. Nu puteÈi evita
componentul politic dacÄ doriÈi sÄ cuprindeÈi toate aspectele
proiectului. Chiar Èi sursele de finanÈare sunt legate de componentul
politic. Chiar dacÄ nu doriÈi sÄ transmiteÈi un mesaj politic oricum
transmiteÈi un mesaj politic. Se poate spune Èi altfel: nu existÄ o
modalitate de a evita mesajele politice atunci cÃnd elaborezi proiecte
arhitecturaleâ
Problema cu dezvoltatorii urbani Èi piaÈa imobiliarÄ Èine de faptul
cÄ scopurile Èi motivaÈiile sunt opuse. Pentru noi, care suntem
preocupaÈi de calitatea mediului de trai, scopul principal este
construcÈia unui loc Ãn care vor trÄi oamenii. Ãn procesul de
construcÈie a acestui mediu se poate obÈine Èi profit â Ãntr-un
mod corect, dar profitul reprezintÄ doar o modalitate de a atinge
scopul final â creÈterea calitÄÈii vieÈii. Pe piaÈa imobiliarÄ
se ÃntÃmplÄ invers. Acolo scopul final este profitul, care se obÈine
prin construcÈia mediului de trai. Ceea ce e incorect. Meseria de
arhitect Èi designer trebuie sÄ includÄ o luptÄ cu sistemul
construit astfel. E o luptÄ culturalÄ principialÄ.â

# LEGÄTURI

â NumÄrul 3 [15] al revistei Tactici Urbane cu tema âSpaÈiile
SÄrbÄtoriiâ (rus. ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÑÐÐÐ â
ÂÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÑÐÐÐÐÐÐÐÂ).

â O serie de ghiduri [16] pentru activarea spaÈiilor urbane elaborate
de reÈeaua Arquitecturas Colectivas (Ãn limba spaniolÄ).

â O lecÈie publicÄ la tema âThe possible city. What is a Decent
City?â [17] prezentatÄ de Richard Sennett Èi Ira Katznelson la
Centrul de CulturÄ ContemporanÄ din Barcelona.

â El Recetario [18] reprezintÄ o carte de reÈete Èi soluÈii pentru
spaÈii urbane Èi domestice. Jocuri, mobilÄ, accesorii â toate sunt
adunate, ÃmpreunÄ cu tehnologia producerii lor, pe acest site.

â O lecÈie a lui Robert Neuwirth [19] despre creativitatea Èi
inovaÈia din favelas Èi zonele urbane defavorizate.

â Blogul lui Peter Marcuse [20], profesor de planificare urbanÄ,
filosof.

â Arhitectul cilian Alejandro Aravena a fost ales Ãn calitate de
curator al Bienalei VeneÈiene de ArhitecturÄ 2016, care se va
desfÄÈura Ãntre 28 mai â 27 noiembrie 2016, Èi care are
tema_Reporting from the front [21]_ (NoutÄÈi de pe front).

#6 ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ

# ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ

ÐÑÐÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑ ÐÐÑÐÐÑÑÐÑÑ ÑÐÐÐÑÑ
ÐÐÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐ ÂÐÐÐÑÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑÂ,
ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÑÐ ÑÑÑÐÐÐÐÐÐÐ 31 ÐÐÑÑÐÑÑ 2015 Ð
ÐÐÑÐÐ ÐÐ. ÐÐÐÐÐÐÐ (ÐÐÑÐÐÑÐÑÑÐÐ ÑÐ. ÐÐ.
ÐÐÐÑÐÐ / ÐÐ. ÐÐÐÐÐÐ). ÐÐÐÑÑÐÐÐ
ÑÑÑÐÐÐÐÐÐÐ Ñ ÐÐÑÐÐÐÑÐ ÑÑÐÑÑÐÐÐ
ÐÐÑÐÐÐÐ, ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐ ÑÑÐÐÐÐÐÐÑ Ñ
ÐÐÑÐÑÐÐÐÐÐÐ. ÐÑÐ ÐÐÐÑÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑ,
ÐÐÐÑÑÐÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐ
ÐÐÑÐÐÐ, ÐÑÑÐÑÑÐÐÑÑ ÑÐÑÑÑÐÑÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐ
ÐÐÐÐÐ Ð ÐÐÐ (ÐÐÐÑÐÐÐÑ, ÐÐÑÐÐÐ Ð ÐÐÑÑÐÐ
ÐÐÑÐÐ ÐÐ. ÐÐÐÐÐÐ), ÐÐÑÑÑÐÐ ÐÐÑÐÑÐÐ Ñ
ÑÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐÐÑÑ ÑÐÑÑÐÑÐÑ ÐÐÑÑÑÐ ÐÐÑÐÐ Ð
ÐÐÐÑÑÐ ÐÐÐÐ, ÐÐ ÐÐÑÑÐÑÑÐÐÐÑÐ, ÑÑÐ
ÐÐÐÐÑÐ ÐÐ ÐÐÑÑÑ Ð ÑÐÑÑÐÑ
ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑÐÐÑÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐ (ÑÑÑÐÐÐ ÐÐ
ÑÐÐÑÑÐÐ [2]).

ÐÐ 20-ÐÐ ÐÐÑÐÑÑ 2015 Ð ÐÐÐÐÑÐÐ BUNCHER
ÐÐÐÑÐÑÑÐÑÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑÐÐÑÐÑÑ ÐÑÐÑÑÑÑÐ
(ÐÐÐÐÐ) ÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÑ ÐÑÑÑÐÐÐÑ The Taste of the
City [3] ÐÑÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑ ÑÐÐÐÐÑÑÐÐ ÑÐ
ÑÑÑÐÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÑÐÑÑÐÑÐ. _Ð ÑÐÐÑÐÑÑÐÑÐ
ÐÐÑÑÐÐÐÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐÑÑ ÐÑÐ ÑÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐ
The Taste of the City ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐÐÑ ÑÐÐÐÑÐ
ÑÐÑÑÐÑÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐ ÐÑÑÑÐÑÐÑÑ Ð
ÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÐÑÐÐÐ._

# ÐÐÐÐ Ð ÐÐÐÐÐÐÐÐ

1. ÐÑÐÐÐÑÑ â25 verde [5]â ÐÑÐÐÑÑÐÑÐÐÐÐ
ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÑÐÐÐÐÑÑ
ÐÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐÑÐÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐÑ Ð
ÐÑÑÐÑÐÐÑÑÑÑ ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐ Ð
ÐÐÑÐÐÐ. ÐÑÐ 63 ÐÐÐÑÑÐÑÑ ÐÐÐÐÐÑ ÐÐÐÑÑ
ÑÐÑÑÐÑÑÑ, ÐÐ ÐÐÑÐÑÑÑ ÑÐÐÐÐÑÑÐÐÐ ÐÐÐÑ Ñ
ÐÑÑÑÐÑÐÐÐÐÐÐ Ð ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÐÑÑ
ÑÐÐÐÐÑÐÐ: ÐÑ 2.5 ÐÐ 8 ÐÐÑÑÐÐ ÐÑÑÐÑÑ.

2. ÐÐÐÐÐ 140 ÐÐÐ ÐÑÐÑÑ ÐÐÑÐÐÐÐÑ [7] ÐÐ
ÐÑÐÑÐÐÑÐ ÐÑÐÑÐÐÐ ÑÐÐ ÐÐÑÐ Ð ÐÑÑÐÑ,
ÐÑÐÑÐÐÑ. ÂÐÐÑÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐ
ÐÑÐÐÐÐÑÑÑÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÑÑÐ ÐÑÐÐÐÑÐ
ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ Ð ÑÐÐÐÐÑ
ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ
ÑÐÑÑÐÐÐÐ, ÐÑÐÑÐÐÑÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐ Ð
ÑÐÐÐÐÑÐÑÑ ÐÐÐÑÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐ. ÐÐ ÐÑÐÐÐÐ,
ÐÐ ÐÐÑÑÐ 14.250 ÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐÐÐÐ 13.300
ÐÑÑÑÑÐÐÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÑÐÐ. ÐÐÐ
ÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÐ ÐÐÑÐÑÑÑÑ 1 ÐÐÑÐÑÑ ÑÑÐÐÐ
ÐÐÐÐ. ÐÐÐÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐ,
ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑÐÐÑ ÐÑÑÐÐÑ ÂÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐ
[8]Â, ÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑ ÐÐÑÑÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑ, ÑÑÐ
ÐÐÐÐÑÐ ÑÐÐÑÐÑÑÐÑ â ÑÑÐ ÑÐÑÐÑÐÐ ÐÐÐÐ Ð
ÐÐÑ ÐÑÑÐÐÑ ÐÐÐÑÐÐÑÐÐ, ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÐÑÑ
ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ Ð ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÑ
ÑÑÐÑÑÐÐÑÑ ÐÐÐÑÑÐ. ÐÐÐ ÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐ,
ÑÑÐ ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐÐÐÑÐÑÐ ÐÑÐÐ
ÐÐÐÑÐÐÑ, ÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐ, ÑÑÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐ
ÑÐÑÑÑ ÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÑÑ ÐÐÑÐÐÑÐÐ.
ÐÑÐ ÐÑÐÑÐÑ ÐÐÐÐÐÐ Ð ÑÑÐÐ ÐÐÐÑ
ÐÑÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÐÐÑÐÐ ÑÐÐÐ Ð
ÐÐÑÐÐÐ 2015-ÐÐ ÐÑÐÑÐÐ ÐÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐ
ÐÐÐÑÐÐ ÐÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÑÐ
ÐÐ ÑÑÑÐÐÑÐÐÑÑÑÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐ,
ÐÐÑÐÑÐÑ ÑÐÐÑÑÐÐÐÐÐ ÐÑ ÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐ
ÐÐÑÐÐÐÐÐÑÐÑÐ ÑÐÐÑÑÐÐ ÂÐÐÑÐÐÐ
ÐÐÐÐÑÐÐÐÑÐÂ.

3. ÐÑÑÐÐÐÐÐÐÑÐÐÑÑÐÐÑ ÐÑÐÐÑÐÐÐÐ _URBAN AGE [9]_
ÐÐÐÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ
ÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐ 10 ÐÐÑ
ÐÑÐÐÑÑÐÐÑÑ ÑÐÐÑÐÐÐÐÑÑÐ Ð ÐÐÐÐÐÑÑÑ
ÐÐÑÐÐÐÑÑ ÑÐÑÐÐ Ð ÑÐÐÐÑÑ ÐÐÑÐÐÐÑ.
ÐÑÑÐÐÐÑÐÐÑÐÐ ÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÐÐ: Ð ÐÐÐÐÐ
ÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐ, ÐÐÐÐÐÑ Ð ÐÑÐÑÑÑÑÐ
ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÐÐÑÑÑ ÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÐÐÐÐÐ
Ð ÑÑÐÑ ÐÐÑÐÐÐÑ. ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐ
ÐÐÑÐÐÐ, ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐ Ð
ÐÑÐÑÑÑÑÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÐÐ, ÐÐÐÐÐÐÑÐÑ
ÑÐÐÐÐÑÑ ÑÐÑÑÐÑÐÑ Ð ÐÑÑÐÑÐÐÑÑ, Ð ÐÐÐÐÐ
ÐÐÑÐ ÑÑÐ ÐÐÐÐ Ð ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÑÐÐÑÑÑÑÑ
ÐÐÑÐÐÑÐÑÐÐÐÐÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÑÐÐÑÑ,
ÐÐÐÐ ÐÑÑÐÑÑÑÑ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÑÐÐ Ð ÑÐÑÐ
ÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÑ ÑÑÐÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÐÐÐÑÑÑ Ð
ÐÑÑÑÐÐÐÐÐÐÑÑÑ Ð ÐÐÑÐÐÐ.

4. ÐÐÑÐÑÐÑÑ Ñ ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐ [11], ÐÐÐÐÐÐ
ÐÐÑÐÐÑÐÐ ÐÐ ÐÑÐÑÑÑÑÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐÐÑÐÐÐÐ
ÑÐÐÐÑÐ ÐÑÐÐÐÐ Ð ÑÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÐ,
ÑÑÑÐÐÐÐ, ÑÐÐÑÑÐ Ð ÐÐÑÐÑÐÑÐÐ: âÐÐÐÑÐÑ
ÐÐÐÑÐÑ ÑÐÐÐÐÑÐÑ ÑÑÑÐÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÐÐÐ
ÐÑÐÐÐÑ Ð ÐÑÐÑÐÐÐÑÐÑÐÐ Ñ ÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐ Ð
ÑÐÐÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐÐ.
ÐÐÑÐÑÐÑÑ ÐÐÑÐÐÐÐ Ð ÐÐÑÐÑÐÑÑ ÑÑÑÐÑÑÐÐ
ÑÐÐÑÐÐ ÑÐÐÐÑÐ. ÐÑÑÐÑÑÐÐ ÐÐÐÐ ÐÑÐÐÑÐÑÑ,
ÐÑÑÑÑÐÐÑÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑÑÑÑ, ÐÐÑÑÐÐ ÐÐÐÑÑÑ Ð
ÐÐÐÑÐÑÑ ÐÐÐÐÐ. ÐÑ ÐÐ ÐÐÑÐÑÐÑÑÑÑ ÐÐÐÐÐ
ÐÐÑÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÐÑÑÑ, ÐÐÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐ, ÐÐ
ÐÐÑÑÐÑÐÑÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐ ÐÐÐÑÐÐÐ
ÐÑÐÐÐ. ÐÐ ÐÑÐÐÐ â ÑÑÐ ÐÐ ÑÐÐÑÐÐ ÐÐÐÑÐÐÑ
ÐÑÐÐÐ.
Ð ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑ ÐÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐ, Ñ
ÐÐÑÐÑÑÑ ÑÐÐÐ ÑÐÐÑÐÐ ÐÑÑÐÐÐ ÐÑÑÐÐÑÐ Ð
ÐÑÐÑÑÑÑÐÑÐ ÐÐÑÑÐÐÐÐÑÑÐ. ÐÑÑÑ ÑÐÐÐÐÑ,
ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑ â ÐÐ ÐÐÐÐÐÐ
ÐÑÐÑÑÑÑÐÐÐÐ ÑÐÐÑÑÐ, ÐÐ ÐÐÐÐÐ
ÐÐÐÐÐÐÑÐÐÐ, ÑÐÐÑÑÐ ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÑÑÐ. ÐÑÐ
ÐÐÑÑÐÑÐ ÑÐÐÐÐÑ Ð ÐÑÐÑÑÑÑÐÐÐ ÑÐÑÑÐÐ.
ÐÐÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑ ÐÑÐÐÐ Ð
ÑÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐ â ÑÐÑÐÐÐÑ.â

5. ÐÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐ [12] Ð _Jacobin_ Ð
ÐÐÐÐÑÑÐÑÐÐÑ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÐ Ð
ÐÐÑÐÐÐ. ÂÐÐÑÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ
ÐÐÑÐÐÐ, ÐÐÐ Ð ÐÐÑÑÐÐÑÑ Ð ÑÐÐÐÐÑ
ÐÐÐÑÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑÑÐÐÑÑÑÐÐ, ÐÐÐ
ÑÐÐÐÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐ Ð ÑÐÑÑÑÐÐÐÐ
ÑÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÑÑ Ð ÐÐÑÐÐÐ. ÐÐÐÐÑ 1995 Ð
2010, ÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐ ÐÑÑÐÑ ÐÐ ÐÐÐÐÐ, ÑÐÐ 450 000
ÑÐÑÑÐÑÑ ÑÐÐÑÐÑÑÐ Ð ÐÐÐÐÐ, ÐÐÐÐÑÐÑÑÐÐ
ÐÐÐÐÐÐ Ñ ÐÐÑÑÑÐÐÐ Ð ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÐÐ Ð
ÐÐÑÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐ ÐÑÑÐÑÐÐ ÐÐÐÐÐ, ÑÐÐ ÐÐ 400
000. ÐÐÐÑÐÑÑÐÑÑ ÐÐÑÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÑ
ÐÐÐÐÐÑÐÐÑÑ ÑÐÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÐÑÐÑÑ Ð Ð ÐÐÐÐÐ
ÐÐÑÑÑÐÐ Ð ÑÐÐÐÑÑÐÑÐÑÑÐÑ, ÑÐÐÐÐÐÐÑÐÑÐ
ÐÐÐÐÑÐÐ, ÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐÐ Ð
ÐÐÐÐÑÑÑÐÑÐÐ. ÐÐ ÐÐÐÐÐÑ ÑÐÐÐÑÐÑÑÐÐ Ð
ÑÐÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐÑÐÐÐÐ ÐÑÐÑ
ÐÐÑÐÑÐÐÑÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐ
ÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÐÐ. ÐÑÐ
ÐÐÐÐÐÑ ÐÐÑÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ
ÐÐÐÐÐÐÐÑÐÐÑÐÑÑ ÂÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÐÐÐÂ Ð ÑÑÐÑÐ
ÐÐÐÐÐÐ ÂÐÑÐÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÐ â ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐ
ÐÑÐÐÐÂ. ÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐÐÑÐÐ
ÐÐÑÐÐÐÑ (ÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐÑÐÐÐÑÐÐÐ
ÐÐÑÐÑÑ) ÑÐÑÑÐÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐÑ ÐÑÐÑÐÐ
â ÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐ Ð ÑÐÐÐÑÑÐÐÐÂ.

6. ÐÐÑÐÐÐÐ ÑÑÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÐ Ð. ÐÐÐÐÐÐÐÐ [22] Ð
ÐÑÐÐÐÑÐÐÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐÐÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ
ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐ: ÂÐ ÑÐÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ
ÑÐÐÑÑÐÑ TEDx Southampton University ÐÐÑÐÑÐÐÑÐÐ
ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ Ð ÐÐÐÐÐÐÐ,
Ñ ÑÑÐÐÑÐÐÐÐ, ÑÑÐ ÐÐÑÑÐÐ ÐÐÐÐÐÑ ÐÑÑÐÑÑ
ÐÐÐÑÑÐÐÐ ÐÑÐÑÐÐ ÑÑÑÐÑÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐ
ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ, ÐÐÐÑÑÐÐÐ, ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑÐÑ
ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐ ÐÐ ÐÐÐÑÐ ÐÐÐÐÐÑ ÐÐÐÑÑ,
ÐÑÐÐÐÑÐÐÑÑÐÐ ÐÑÐÐÐÐÐÐÑÐÐÐ
ÐÑÑÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ
ÐÐÑÐÐÐÐÑÑÐÐ (The Ramblers/ÐÑÐÐÑÐÐ) Ð 1932 Ð
ÐÐÐÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐ ÐÐÑÑÐÑÑÐÐ, ÐÐÐ
ÂÑÐÐÐÐ ÑÑÐÐÑÐÐÐ ÐÑÑÐÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐÐ Ð
ÐÑÑÐÑÐÐ ÐÑÐÑÐÐÐÐÂ. ÐÐÐÑÑÐÐÑ ÐÐ
ÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÑÐÐ Ð ÐÑÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐÑ
ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÑ
ÐÐÑÐÐÑÐ ÐÐ ÑÐÐÐÐÑÑ ÑÐÐÐÑ, Ð, ÑÑÐÐÑ ÐÑÑÑ
ÑÐÑÑÐÑÐ, ÑÐÑÑÑÐÑÑÐÑ ÑÐÐ Ð ÑÐÐ
ÑÑÑÐÑÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ. ÐÐÐÐÐÐ ÑÑÐÐÐ
ÑÐÐÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐÑ ÐÐÐÑÐÐÑÑÐÑÑÑÑÑÑ ÐÐ
ÐÐÑÐÑ, ÐÐÑÐÑÑÐ Ð ÐÐÑÐÑ ÑÐÐÐÑ. ÐÐÐÐÑÐÑ
ÐÐÐ ÐÐÑÑÐÐ ÑÑÐÐÑÐÐÐÐÑ, ÑÑÐ
ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ Ð
ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑÐÑ ÑÐÐÐÐ
ÐÑÑÑÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑ, ÐÐÑÑÐÐÐÐÑÐ
ÂÑÑÑÐÐÐÑÐÐ ÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÐÐÂ ÐÑÐÐ. ÐÑÑÑÐÐ
ÑÐÐÐÐÐÑÑÑ ÐÐÐÐÑÐ ÐÐÐÑÐÑ: ÑÑÐ
ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑ, ÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐ
ÐÑÑÑÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑ ÐÐÐÑÑÐ ÐÐ ÐÐÐÑÑ ÐÑÑÑ
ÑÐÐÐÐÑÐÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÐÐÐ? ÐÐÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÐ
ÐÐÐÐÐÑÑ ÑÑÐÑÐÐÑ, ÑÑÐ ÑÐÑÑÐÑÐ ÐÑÐÐÐÑÐÑÐ
ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÑÐÐÑÑÑÑÑ ÂÐÐÑÑÐÑÐÐÂ,
ÐÐÑÐÐÑ ÑÑÐ ÑÑÑÑ ÐÑ ÂÐÑÐÐÐÑÐÐÑÑÐÂ,
ÑÐÐÐÑÐÐÐÐÑÑÐ ÑÑÑÐÑÐÐÐ. ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÐ
ÑÐÐÑÐÑÑ ÐÐÑÐÐÑ, ÑÑÐ ÐÐÐ ÑÑÐÐÐÐÑÑÑÑ
ÐÐÐÑÐÐÐÑÐÐÑÐÐ, Ð ÐÐÑÐÐÑ ÑÑÐ
ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑÐ ÑÐÑÐÐ Ñ ÑÑÐÐÐ
ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐ.
ÐÐÑÑÐÐ ÐÐÑÐÑ, ÑÑÐ ÑÐÑÐÐÐÑÐÑÐ ÐÑÑÐÐÑ,
ÐÑÐÑÐÐÐÑÑÑÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐ
ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ, ÑÐÐÐÐÑÑÐÐ ÑÑÐ
ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ, ÑÐÐÐ ÑÑÐÐÐÐÑÑÑÑ
ÐÑÐÐÐÑÐÑÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÑÑ ÑÑÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐÑÐ.
ÐÐÐÑÐÐÐÑ, ÐÐÐÐÐ ÐÐÐÑÑ ÐÑÑÑÑÐÐÑÑ Ð ÑÐÐÐ
ÐÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐÑÑÐ ÂÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÑÑÐÂ
ÑÐÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÑ.
ÐÐ ÑÐÑÑÐÑÑ ÐÐ ÑÐÑÑÐÑÐÑÐÑÑ ÑÑÐ
ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ. ÐÐÐÑÑÐÐ ÑÐÑÑÐÑÑ ÐÐÑ
ÐÐÑÐÑÐÐÑÑÑÑÐÐÐÐÑÑ ÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐÑÐ
ÐÐÐÑÑÐÐÑÐ Ð ÂÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑÂ
ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÑ Ð ÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÑÑ
ÐÐÑÑÑÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÑÑÐ Ð ÑÑÐÐ
ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÐ ÐÑÐÐ ÑÑÐÐÐÐÐ ÐÐ-ÐÐ
ÐÑÐÑÐÑÑÐ ÐÐÑÐÑÐÐÑÐÐ ÐÑÐÑÐÑÑÐ Occupy. Ð 2011
ÐÐÐÑ, 14 ÐÐÑÑÐÑÑ, ÐÑÐÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐ ÑÑÐÐÐÐÐÐ
ÑÐÑÐÐÐÐ, ÐÐÑÐÑÑÐ ÂÐÐÑÑÐÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐ
ÐÐÐÑÐÑÐÐÑÑÑ ÐÑÐÐ, ÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐ, ÐÐÐ
ÐÑÐÐÑÐÐÐ ÐÐ Paternoster Square. ÐÑÐÑ ÐÑÐÑÐÑÑ
ÑÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÐÐÐÐÑ: ÐÑÐÑÐÑÑÑ Ð ÐÑÐÑÑÑÑÑ
ÑÐÑÑÐÑÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ ÐÐÑÑÐÑ ÑÑÐÐÐ
ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑ. ÐÐ ÐÑÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐ, ÑÑÐ
ÐÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐ Lexicon ÐÐÑÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÑ,
ÐÐÑÐÑÐÑ ÑÑÐÐÐ ÑÐÐÑÐÑÐ ÑÐÑÐÐÐÐ: ÐÑ Brian Haw
Ð Occupy. ÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑÐÑ ÐÐÑÐÑÐÐ
ÑÐÑÑÐÐÐ ÑÑÐÑÑ Ð ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ Ð
ÐÐÑÑÐÐÑÐÐ ÐÑÑÐÐÐ, ÐÐÐ ÐÐÑÑÑ ÐÐÐÐÑÐÐ
ÐÐÑÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐ, ÐÐÐÐÑÑ ÐÐ ÑÐÐÐ, ÑÑÐ
ÐÑÐÐÑÐÐÐÐÑÐÑÐ ÑÐÐÐÑ ÐÐÑÑÐÐÐÑÑÐÑÐ Ð
ÑÐÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÐÑÐ Ð 2012 ÐÐÐÑ
ÐÐÑÐÐÐÑÐÐ ÑÐÑÐÐÐÐ, ÐÑÐÐÑÐÐÑÑÐÑ
ÑÐÐÐÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÑÑ ÐÑÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐ
ÐÐÐÐÑÐÐ, ÐÑÑÐÐÑ ÑÑÑÑÐÑÑÑ Ð ÑÐÐÐÑÐÐÐÐ
ÐÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐÑ. ÐÑÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ
ÐÐÐÐÐÐÐ!Â.

7. ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐ Ð ÑÐÑÐÐÐÑÐÐÐ
ÐÑÐÐÑÑÑÐÐÐÐÐÑÑÐ ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ [14]:
ÂÐÐÑÐÐÐÑÐÐÑ ÐÑÐÐÑÑÑÐÐÐÐÐÑÑÑ ÐÑÐÑÑÑÐ
ÑÐÐÐÑÐ ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ. ÐÑÑÐÑÐÐÑÑÑÐÑÐ
ÐÑÐÐÐÑ â ÑÑÐ ÐÑÐÐÐÐ ÐÑÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÐÐ
ÐÐÐÑÐÑ. Ð ÐÑÐÐ ÐÑ ÑÐÑÐÑÐ ÑÐÐÐÐÑÑ ÐÐÐ
ÐÐÐÐÑÐ, ÑÐ, ÑÐÐÑÐÐ ÐÑÐÐÐ, Ñ ÐÐÑ ÐÐ
ÐÐÐÑÑÐÑÑÑ ÐÑÐÐÑÑÐÑÑ ÑÐÑÐÐÐÑÐÐÐ
ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ. ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÐ ÐÑÐÐÑÐÑ ÐÐ
ÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑ, ÑÑÐ ÐÐÐÑÐÑ
ÑÐÐÐÐÑÑ ÐÐÐ, ÐÑÐÑÐ ÐÐÐÐÐÑÐ ÐÐÐÑÐÑ ÐÐÐÐÐ
ÑÐÐÐÐÑÐ, ÑÐÐ ÐÐ ÐÑÑÑ ÐÐ ÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐ. ÐÐ
ÑÐÑÑÐÐÑ ÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÐ, ÐÑÐÐÐÐÐÐÐ,
ÑÐÐÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÐ, ÑÑÑÐÑÐÑÐÑÐÐÐÐ Ð
ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ.
ÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÐÑÑÑ Ð ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐÐ
ÐÐÐÐÑÐÐÐÑ. ÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÐÐÐ
ÐÑÑÐÑÐÐÑÑÑÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÑÐ, ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÐ ÐÑÐ
ÐÑ ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐ ÐÑÑÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐ. ÐÐÐÐ
ÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐ ÐÑÐÐÐ ÐÑÐÐÑ,
ÐÐÐÑÐÐÐÑÐ ÐÐÐ ÑÐÑÑÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐÑÐÐ.
ÐÐÐÑÐÐÐÑ, ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÑ, ÐÐÑÐÑÑÐ ÑÑÑÐÑÑ
ÐÐÑ ÐÐÐÐÑÑÑ, ÐÑÑÐÑÑÑÑ ÐÐÐÐÑÐÐÑÑ
ÐÑÐÐÑÐÐÐÑ Ñ ÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐÐ Ð
ÑÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐÑÐÑ. ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐ ÐÐÐÑÑÐÑÑ
ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ, ÐÑÐÐ ÐÑ ÑÐÐÐÐ
ÐÑÐÐÐÑÐÐ ÑÐÑÐÑÐ ÐÑÐÐÑÐÑÑ ÐÑÐ ÐÑÐÐÐÑÑ
ÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐ. ÐÐÐÐ ÐÑÑÐÑÐÐÐÐ
ÑÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÐÐÑ ÑÐÑÐÐÐÑ Ñ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ.
ÐÐÐÐ ÐÑÐÐ ÐÑ ÐÐ ÑÐÑÐÑÐ ÐÐÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐÐÐÐ
ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÑ, ÑÑÐ ÑÐÐ
ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÐ. ÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÑ
Ð ÐÐÐÐÐÑÐÑ: ÐÐÑ ÑÐÐÑÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÐÐÐÐÑÑÐ
ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐÐ ÐÑÑÐÐÐÑÐÐÐÐÑ, ÐÐÐÐÐÐÑÑÑ
ÐÑÑÐÑÐÐÑÑÑÐÐ.
ÐÑÐÐÐÐÐÐ Ñ ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÐÐÐ Ð ÑÑÐÐÐÐ
ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑÐ ÐÐÐÐÑÐ ÐÐÐÐÑÑÐÐÑÑÑ Ð ÑÐÐ,
ÑÑÐ ÐÐ ÐÑÐ ÑÐÑÑÐÐÑ ÑÐÐÐ Ð ÑÑÑÐÐÐÐÐÐÑ.
ÐÐÑ ÑÐÑ, ÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÐÑÑÐÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐ
ÐÑÐÑÑÑÑÐÐÐÐÐÐ ÑÑÐÐÑ ÐÐÐÑÐÐÐÑ, ÐÐÐÑÐÐÐÑ
ÐÐÑ ÐÐÑ, ÐÐÐÐÐÐÑ ÑÐÐÑ â ÐÐÑÑÑÐÐÑÑ
ÐÐÑÑÐ, Ð ÐÐÑÐÑÐÐ ÐÑÐÑÑ ÐÐÑÑ ÐÑÐÐ. Ð
ÐÑÐÑÐÑÑÐ ÑÐÐÐÐÐÐÑ ÑÐÐÐÐ ÑÑÐÐÑ ÐÑ
ÐÐÐÑÑÐÐÑÐ ÐÑÑÑÑÐÑ Ð ÐÑÐÐÑÐÑ â ÑÐÑÑÐÑÐ
ÐÐÑÐÐÐÐ, ÐÐ ÑÑÐ ÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÐÑÑÐÐÐÐÐÑ
ÐÐÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐ
ÐÐÐÐÐ. ÐÐ ÑÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑÐ ÐÑÑ
ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÑÐÑ. ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÑ ÑÐÐÑ
â ÐÑÐÐÑÐÑ, ÐÐÑÐÑÐÑ ÐÐÑÑÐÐÐÐÑÑÑ ÐÑÑÑÐ
ÑÑÑÐÐÑÐÐÑÑÑÐÐ ÐÑÐÑÑÑÑÐÐÐÐÐÐ ÑÑÐÐÑ. ÐÑÐ
ÐÐÐÑÐÐÐÐÑÐÐ. ÐÑÑ ÑÑÑÑ ÐÑÐÑÐÑÑÐÐ
ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ Ð ÐÐÐÐÐÐÐÑÐ ÐÐÐÐÐÐ
ÐÐÐÐÑÑÐÑÑÑÑ Ð ÐÐÑÑÐÐ Ñ ÑÐÑÑÐÐÐÐ,
ÑÑÑÑÐÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐ. ÐÑÐ
ÐÑÐÑÑÑÑÐÐÑ ÐÐÑÑÐÐ. ÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐ
ÑÑÐÐÐÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐ ÐÑÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÑÐ
ÑÑÐÑÐÐÑ ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ, ÑÐÐÐ, ÑÑÐÐÑ ÑÑÐ
ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÑÐÐÑÐÐÑÑÑÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÑÐ
ÐÐ ÐÐÐÐ ÐÐÐÑÐÐÐ, Ð ÑÐÐÐ, ÑÑÐÐÑ
ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑ ÐÐÐÑÑÐÐÐ ÐÐÐÑÑÑÑ ÐÑÐÐÑÐÑ
ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐ ÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÑÐ ÑÐÐÐ.
Ð ÑÑÐÐ ÐÐÑÑÐÑ ÐÑÑÑ ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑ. Ð
ÐÐÐÐÐ ÑÑÐÑÐÐÑ, ÑÑÐ ÐÐÐÑÑÐÑ ÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÐÐ
ÑÐÑÑÐÐÑ Ð ÐÑÐÑÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐ, Ð ÐÐÑÐÑÐÐ
Ñ ÑÐÐ ÑÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ. ÐÐ ÐÐÑ ÐÐÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐ
ÐÐÐÐÐÐÑÑ ÐÑÑ ÑÐÑÑÐÐÑ. ÐÑÐ ÑÐÐ ÐÑÑÐÐÐ
ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑÑÐÑ: ÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÑÑÑ Ð ÑÐÐÐÐ
ÐÑÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐÑÑÐÐÑ, Ð ÑÑÐ ÐÑÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐ
ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ, ÐÐÑÐÑÐÐ ÐÐÐÑÐÐÐÑÑÑ
ÑÐÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑÑÑÑ. ÐÐÐ ÑÑÐ ÐÐÐÐÐ
ÐÑÐÑÐÐ ÑÐÑÑÐÑÐÐ, Ð ÐÐÑÐÑÐÐ ÐÑÑ ÑÐÐÑÐÐÑ
Ð ÑÑÑÐÐÑÐÐÑÑÑÐÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÑÑÑ Ð
ÐÐÐÑÑÐÐÐÐ ÐÑÐÐÑÐÐ, ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÑÑÐÑÑ ÐÐ
ÐÐÑÑ ÑÑÐÐÑÐÑ: ÐÐÐÑÐÐÐ, ÐÑÐÑÐÐ ÑÐÑÑÐÐÑ
ÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐ, Ð ÐÐÑÑÑÐÐÐÐÐ, ÐÐ ÐÐÑÐÑÐÐ
ÐÑÐÐÐ ÐÐÑÑÐÐÐÑÑ ÐÐÑÐÐ ÑÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÑÐ ÐÐ
ÐÑÑÐ ÂÐÑÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÑÐÂ.

# ÐÐÐÐÐÐ

â â3 ÐÑÑÐÐÐÐ [15] ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐ
ÑÐÐÑ: ÂÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÑÐÐÐÐÐÐÐÂÑ

â ÐÐÑÐÑ ÐÐÐÐÐ [16] ÐÐ ÐÐÑÐÐÐÑÐÐ
ÐÐÑÐÐÑÐÐÑ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐ, ÑÐÐÑÐÐÐÑÐÐÐÑÑ
Arquitecturas Colectivas (ÐÐ ÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÑÐÑÐÐ).

â ÐÑÐÐÐÑÐÐÑ ÐÐÐÑÐÑ ÐÐ ÑÐÐÑ: âO lecÈie publicÄ
la tema âThe possible city. What is a Decent City? [17]â,
ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÑ ÐÐÑÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑÑ Ð ÐÑÐÐ
ÐÐÑÐÐÐÐÑÐÐ Ð ÑÐÐÑÑÐ ÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐÐ
ÐÑÐÑÑÑÑÐÐ Ð ÐÐÑÑÐÐÐÐÐ.

â El Recetario [18] ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑÐÑ ÐÐÐÐÑ ÑÐÑÐÐÐÐ
ÐÐÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ Ð ÐÐÐÐÑÐÐÑ
ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐ. ÐÐÑÑÑÐÐ, ÐÐÐÐÐÑ,
ÐÐÑÐÑÑÑÐÑÑ â ÐÑÐ ÑÑÐ ÐÐÐÑÑÐ Ñ ÑÐÐ, ÐÐÐ
ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐÑÑÑ, ÐÐ ÐÑ ÑÐÐÑÐ.

â ÐÐÐÑÐÑ ÐÐÐÐÑÑÐ ÐÑÑÑÐÑÑÐ [19] Ð
ÐÑÐÐÑÐÐÐÐÑÑÐ Ð ÐÐÐÐÐÐÑÐÑÑ Ð ÑÑÑÑÐÐÐÑ Ð
ÐÐÐÐÑÑ ÐÐÑÐÐÑÐÐÑ ÑÐÐÐÐÐÑ.

â ÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÐ ÐÐÑÐÑÑÐ [20], ÐÑÐÑÐÑÑÐÑÐ ÐÐ
ÐÐÑÐÐÑÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÑ, ÑÐÐÐÑÐÑÐ.

â ÐÐÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑ ÐÐÐÑÐÐÐÑÐ
ÐÑÐÐÐÐÐ ÐÑÐ ÐÐÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÐÑÑÐÑÐÑÐ
ÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÑÐÑÐÐÑÑÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐ
2016, ÐÐÑÐÑÐÐ ÐÑÐÐÐÐÑ Ñ 28 ÐÐÑ â 27 ÐÐÑÐÑÑ
2016. ÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐ: _Reporting from the front [21]_
(ÐÐÐÐÑÑÐ Ñ ÑÑÐÐÑÐ).

editor: Vitalie SPRÃNCEANÄ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAÈII PUBLICE [23] este editat Ãn cadrul Bibliotecii
SpaÈiului Public drept parte a programului ACÈIUNE COLECTIVÄ PENTRU
BUNURILE COMUNE, susÈinut de FundaÈia CulturalÄ EuropeanÄ.

oberliht
info@oberliht.com
http://oberliht.com [24]


Links:
------
[1] http://biblioteca.oberliht.com/2015/11/11/buletin-6/
[2] http://chiosc.oberliht.com/2015/10/29/ovidiu-anton/
[3] http://www.oberliht.com/buncher/
[4] http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2015/11/afis_web.jpg [5] http://www.lucianopia.it/opere-e-progetti/2007-2012-25-green-25-verde/ [6] http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2015/11/luciano-web.jpg [7] http://www.romaniacurata.ro/iesenii-au-invins-primaria-iasi-peste-140-de-tei-vor-fi-replantati-pe-bulevardul-stefan-cel-mare/
[8] http://iasuliubesteteii.ro/
[9] https://www.linkedin.com/pulse/urban-spatial-dna-urbanage10-tbt-peter-griffiths/ [10] http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2015/11/urban-age-web.jpg
[11] http://life.pravda.com.ua/culture/2015/10/5/201217/
[12] https://www.jacobinmag.com/2015/10/mexico-city-df-right-to-the-city-harvey-gentrification-real-estate-corruption/ [13] http://www.socialeast.ro/privatizarea-spatiilor-publice-urbane-atinge-cote-alarmante-se-impune-luarea-unei-pozitii/ [14] http://www.the-village.ru/village/city/direct-speech/223673-aravenna/
[15] http://urbanist.by/taktiki-3/
[16] http://arquitecturascolectivas.net/herramientas/grupos/guias-para-la-activacion-de-espacios-de-aacc-version-para-imprimir/ [17] http://www.cccb.org/en/multimedia/videos/the-possible-city-what-is-a-decent-city/221207/
[18] http://el-recetario.net/
[19] https://www.ted.com/talks/robert_neuwirth_on_our_shadow_cities?language=en/
[20] https://pmarcuse.wordpress.com/
[21] http://www.labiennale.org/en/architecture/news/31-08b.html/
[22] http://www.socialeast.ro/privatizarea-spatiilor-publice-urbane-atinge-cote-alarmante-se-impune-luarea-unei-pozitii/%20
[23] http://biblioteca.oberliht.com/buletin-lunar/
[24] http://oberliht.com

--
Asociatia Oberliht / Association
http://oberliht.com
. . . . . . . . . . .
https://lists.idash.org/cgi-bin/mailman/listinfo/oberlist
portal informational pentru arta si cultura din Moldova
information gateway for arts and culture from Moldova
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/